Rezultatele revoluţiei fiscale a însemnat că 1.744.199 de contracte de muncă au salarii nete contractuale diminuate, 44% (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a creșterii salariului minim și numai 26% dintre contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2018, fiind contractele unor persoane al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017.
Acestea sunt datele furnizate de Inspecţia Muncii și prezentate luni de Dumitru Costin, liderul BNA, la o conferință de specialitate.
Vinovată de diminuarea a salariilor încasate anul acesta de 1,2 milioane de lucrători este aplicarea OUG 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal – trecerea contribuțiilor sociale de la angajator în sarcina angajatului -, iar alţi aproape 609.000 sunt expuşi riscului de diminuare, a mai spus preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
Totodată, 17% dintre contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată, respectiv 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2018, iar 13% dintre contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20% şi, ca urmare, venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.
De asemenea, datele prezentate de organizaţie arată că, dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%.
Conform datelor BNS, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 – salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, iar 965.978 salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor.
Alți 608.781 salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.
La 31 martie 2018, doar aproape jumătate dintre angajatorii din mediul economic din România au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. De asemenea, 24% dintre angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract.
Dumitru Costin a mai spus că bugetul public consolidat, conform Programului de Convergenţă 2018, pierde 2,38 miliarde de lei, în 2018, ca efect al aplicării OUG 79/2017.
“Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuţiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la 5 luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat încasa ca impozit pe venit şi transfera ca subvenţie este acum încasat direct sub formă de contribuţii, bugetul de stat suportând însă o pierdere substanţială a veniturilor din impozit pe venit”, a explicat acesta.
Nici în ceea ce priveşte evaziunea fiscală nu se pot observa îmbunătăţiri ale situaţiei: primele 90 de companii care împreună adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurări sociale au continuat să acumuleze datorii, conform ANAF.
La 31 martie 2018, datoriile acumulate de acestea erau cu 0,3% mai mari decât la 30 septembrie 2017, peste jumătate din aceste companii sunt deja în faliment, în timp ce 25% din acestea sunt în stare de insolvenţă.
În plus, conform datelor comunicate de ANAF, numărul angajatorilor care au depus declaraţii fiscale pentru impozit pe venit şi contribuţii sociale a fost în luna martie 2018 cu peste 3% mai mic faţă de noiembrie 2017, situaţia fiind aceeaşi în februarie 2018 raportat la noiembrie 2017.
În aceeaşi perioadă, numărul angajatorilor activi din mediul economic era la 31 martie 2018 cu peste 7% mai mare decât al celor ar depun declaraţii fiscale pentru veniturile salariale. Aceasta, în condiţiile în care în baza de date a ANAF sunt cuprinşi şi angajatorii instituţii publice. Din comparaţia acestor date, se poate concluziona că la 31 martie 2018 aproximativ 50.000 de angajatori activi nu depuneau declaraţii fiscale pentru salariaţii proprii.
În opinia liderului sindical, OUG “este ascunsă în Parlament” şi nu a intrat în dezbatere “pentru a o feri de posibile intervenţii la Curtea Constituţională”.
“Suntem pregătiţi în orice moment să atacăm acest document care, în opinia noastră, este un document toxic şi e toxic nu numai din cauza faptului că discutăm de mai bine de un milion de indivizi salariaţi din România care au avut de suferit, ci şi din cauza faptului că această aşa-zisă reformă fiscală continuă să încalce brutal un tratat european, continuă să încalce brutal o convenţie a Organizaţiei Internaţionale a Muncii – Convenţia 102 – ratificată de România”, a conchis Costin.
Însă ordonanța și-a făcut efectele, iar Parlamentul nu va da înapoi cu adoptarea ei. Dar, cine știe, cu modificări și mai dezavantajoase pentru angajați.
