Scumpiri operate de Guvern: Taxarea sucurilor și mărirea accizei la țigări

Scumpiri iminente aduce Guvernul Dăncilă, prin Ordonanța de rectificare bugetară ce cuprinde și noi măsuri fiscale, precum taxarea sucurilor și mărirea accizei la țigări, în ciuda faptului că atât premierul Viorica Dăncilă, cât și ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, au primis încă de la numirea lor în funcție că nu vor institui nicio taxă nouă.

Potrivit proiectului de ordonanță publicat, marți, pe site-ul MFP, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici propune “modificări ale veniturilor bugetare” – adică mai mulți bani la bugetul de stat, prin impunerea următoarelor măsuri:

modificarea regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate dependentă (venituri din salarii și asimilate salariilor), în anumite situații și includerea acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS și CAM) (+22,2 milioane lei 4 luni 2019);
•
creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete (+161,7 milioane lei 4 luni 2019);
introducerea băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate (+320 milioane lei 4 luni 2019);
instituirea unui mecanism de restructurare a obligațiilor bugetare ca mecanism alternativ faţă de procedura de acordare a eşalonării la plată, reglementată în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin care se estimează încasări suplimentare din recuperarea obligațiilor restante (+1.890 milioane lei pentru 2019).

Alte modificări

• menținerea angajamentului ANAF de a colecta veniturile din TVA și accize la nivelul programat pentru semestrul II dar și reînnoirea angajamentului ANAF de a colecta venituri suplimentare prin intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerea evaziunii fiscale (+3,6 miliarde lei);
• taxa pe activele bancare +300 milioane lei;
• menținerea planului de realizare a veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome.

Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se diminuează la venituri cu suma 415,6 milioane lei și la cheltuieli cu suma de 739,6 milioane lei iar excedentul bugetului crește cu 324 milioane lei.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătatese majorează la venituri cu suma de 45,1 milioane lei.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2019 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 2.900,0 milioane lei.

Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 28.248,7 milioane lei la 28.455,6 milioane lei menținându-se, în termeni cash, la nivelul de 2,76% din PIB cât s-a stabilit inițial.

În acest context, principalele elemente care stau la baza rectificării bugetare pe anul 2019, în opinia Finanțelor, sunt:

I. Evoluția economică din prima parte a anului:

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, creşterea economică în primul trimestru din 2019 a fost de 5,0% comparativ cu trimestrul I 2018. În trimestrul I s-a realizat o valoare a produsului intern brut de 200,4 miliarde lei, cu 21,1 miliarde lei peste nivelul din trimestrul I 2018, reprezentând o creștere nominală de 11,8% în condiţiile unui deflator de 6,5%. Valoarea realizată în trimestrul I 2019 reprezintă 19,44% din valoarea prognozată pentru întreg anul 2019, respectiv 1031 miliarde lei, în condiţiile în care în anul 2018 ponderea primului trimestru în PIB realizat pe întregul an a fost de 18,98%.

Pe partea ofertei, s-au înregistrat evoluții pozitive în toate ramurile, remarcându-se în mod deosebit rezultatele din construcţii (6,6%), servicii (5,7%) şi agricultură (3,0%). Jumătate din creşterea economică este realizată de trei activităţi economice, respectiv comerţ, transport, hoteluri şi restaurante (1,4 puncte procentuale), IT (informaţii şi comunicaţii) şi serviciile profesionale cu câte 0,6 puncte procentuale. Valoarea adăugată brută din comerţ, transport, hoteluri şi restaurante s-a majorat cu 6,9%, din IT cu 11% şi din servicii profesionale cu 9,6%;

Cererea internă, cu o contribuție la creșterea produsului intern brut de 7,5 procente, s-a bazat, în principal, pe cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care s-a majorat cu 7% în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul I din 2018. Totodată, consumul guvernamental (care include consumul individual şi consumul colectiv al administraţiei publice) s-a majorat cu doar 0,2%.

Investiţiile brute din economie (formarea brută de capital fix), după scăderea din anul 2018, au revenit pe palierul pozitiv, înregistrând o creştere de 3,9% comparativ cu trimestrul I 2018. În acelaşi timp, variaţia stocurilor a înregistrat o contribuţie pozitivă de 2,4 procente ca urmare a tendinţei agenţilor economici de constituire de stocuri de bunuri şi echipamente pentru investiţii viitoare. În aceste condiţii, formarea brută de capital a crescut cu 16% comparativ cu trimestrul I 2018.

Exportul de bunuri şi servicii s-a majorat în termeni reali cu 4,9%, în timp ce importul de bunuri şi servicii a crescut cu 9,3%. Aceste evoluţii au făcut ca exportul net să înregistreze o contribuție negativă la creșterea produsului intern brut de 2,5 procente.

La nivelul primelor 5 luni ale anului curent volumul producției industriale s-a majorat cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2018. Este de remarcat creșterea semnificativă a cererii de bunuri intermediare şi a celei de bunuri de capital, reflectată într-o majorare a producției pentru aceste categorii de bunuri cu 4,7%, respectiv 1,5%.

Exporturile de bunuri s-au majorat cu 4,4% în primele 5 luni ale anului 2019. Valoarea expedierilor intra-comunitare de bunuri a crescut cu 5,2%, ponderea exportului destinat statelor UE în total exporturi reprezentând 77,3%. Importurile de bunuri și-au încetinit ritmul de creștere până la 8,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când majorarea a fost de 9,3%. Valoarea achizițiilor de bunuri provenite din zona UE a fost mai mare cu 8,1% față de perioada similară a anului precedent, ajungând să reprezinte 75,1% din importurile românești.

Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 1031 miliarde lei, față de 1022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Plusul de 8,5 miliarde lei se datorează unui deflator al PIB majorat de la 2,1% în prognoza de iarnă la 3,5% în prognoza de primăvară ca urmare a evoluţiilor preţurilor în anul 2019.

Creșterea prețurilor de consum şi-a temperat traiectoria ascendentă manifestată în prima parte a anului, inflația anuală ajungând în luna iunie la valoarea de 3,84%, cu 0,26 puncte procentuale sub cea din luna mai. Creșterea consemnată la nivelul inflaţiei anuale s-a datorat în principal majorării preţurilor la legume cât şi a accizei la ţigarete începând cu 1 ianuarie 2019. În primul semestru al anului 2019 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior prețurile de consum au înregistrat o creștere de 3,87%. Creșterea cea mai pronunțată s-a înregistrat la mărfurile alimentare (4,66%), urmată de tarifele la servicii (3,56%) şi de prețurile mărfurilor nealimentare (3,50%). De asemenea şi deprecierea monedei naționale din primul semestru, de 1,85%, a contribuit la creşterea preţurilor de consum.