După ce au analizat bine, bine, economia românească şi evoluţia acesteia, specialiştii Fondului Monetar Internaţional au tras, joi, un semnal de alarmă.
Specialiştii FMI se tem că “legea salarizării unitare generează riscuri fiscale semnificative. Costurile totale pentru implementarea acestui proiect sunt estimate la 6,6% din PIB, iar impactul bugetar net ar fi de circa 2,6% din PIB”.
“Noi înţelegem că acest proiect îşi propune să organizeze remunerarea sectorului public, dar apar numeroase semne de întrebare. În primul rând, argumentele pentru variaţiile creşterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare şi au implicaţii fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienţi. Coeficienţii sunt multiplicaţi în funcţie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă şi puţin flexibilă. De asemenea, nu este clar dacă aceşti coeficienţi reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plăţii sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcţie de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu şi limitând plăţile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autorităţile locale sunt acoperite de actul normativ”, mai susţin cei de la FMI.