Ministerul Finanţelor a anunţat, luni seara, că a înregistrat un deficit bugetar de 6,5 miliarde de lei pe primele opt luni ale anului.
Cifra este una uriaşă, dublă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când statul avea un deficit bugetar de numai 3,1 miliarde de lei. Totuşi, situaţia încă nu este una dramatică. Pentru că acest deficit bugetar, raportat la o creştere însemnată a veniturilor, înseamnă că avem deficit bugetar de doar 0,78% din PIB, astfel că încararea în deficit bugetar de 3% din PIB, conform acordului cu creditorii externi, nu va fi o problemă.
Însă pe termen mediu şi lung situaţia se complică, mai ales că la ultima rectificare bugetară guvernanţii au tăiat din banii de investiţii pentru a onora cheltuielile sociale asumate.
S-au colectat cu 16,6% mai mulţi bani pe încasările din contribuţiile sociale, cu 10,4% mai mulţi bani pe încasările din impozitul pe salarii şi venit, cu 14% mai mulţi bani din veniturile nefiscale, respectiv dividendele de la companii, şi cu 13,4% mai mulţi bani din venituri din capital.
În schimb, au scăzut încasările venite din impozitele şi taxele pe proprietate şi din veniturile din TVA. Iar majoritatea banilor s-au dus pe cheltuielile cu personalul, care au crescut cu 21,4%, fiind determinate de majorările salariale cu care guvernanţii au aruncat în stânga şi în dreapta.
Pe termen mediu şi lung, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că România nu mai are cum să se încadreze în deficit 3% din PIB prin intermediul unor artificii economice, astfel că pentru anul viitor se prognozează deja un 3,4%, urmând ca până în 2020 să ajungem să depăşim pragul de 4%.
