Situl minelor romane exploatate încă de acum 2000 de ani până în perioada intră în conservare: Roșia Montană a fost înscris în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Decizia a fost luată de Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO marți, înscrierea sitului Roșia Montană în marți, exact în ziua când România sărbătoreşte 65 de ani de când se numără printre membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Nu vor fi restricții impuse în întreaga localitate Roșia Montană, ci doar conservarea pe baza standardelor impuse de UNESCO a ariei delimitate din această zonă, potrivit dosarului depus de Guvernul României.
Situl are oricum valoare istorică, deoarece este vorba despre minele romane, exploatate încă de acum 2000 de ani.
Oricum, exploatarea cu cianuri a zăcămintelor de aur nu mai era permisă de Uniunea europeană (UE).
Iar cum aceste mine fac acum parte din aria protejată UNESCO, vom vedea cu se fa soluționa conflictul juridic dintre statul român și compania canadiană Gabriel Resources, care a primit în 1999, de la Guvernul Radu Vasile, dreptul de exploatare. Compania nu mai dorește acum să exploateze, ci doar să obțină despăgubiri uriașe.
Dosarul Roșia Montană a fost depus la UNESCO de Guvernul Cioloș.
În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.
Doi ani mai târziu, Guvernul Dăncilă a blocat procedura, invocâns arbitrajul internaţional în curs Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea .
Pe 31 ianuarie 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, printr-o notificare în acest sens.
Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999, de la Guvernul Radu Vasile, o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Compania canadiană a anunţat, în 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale, pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.
În februarie 2019, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
