Rezultate mai slabe cu 6,63% față de anul trecut s-au înregistrat anul acesta la simularea Evaluării Naţionale la clasele a VIII-a: 44,05% dintre elevi au obținut medii peste 5 iar la matematică a fost dezastru, numai 32,60% reușind să ia amărâta notă de trecere.
Statistica după centralizarea la nivel național a Ministerului Educației mai arată că:
- 22.422 medii sunt între 5 şi 5,99
- 19.109 medii – între 6 şi 6,99
- 15.985 de medii – între 7 şi 7,99
- 11.989 de medii – între 8 şi 8,99
- 3.850 de medii – între 9 şi 9,99
- 7 medii sunt de 10.
Din totalul celor 187.006 elevi de clasa a VIII-a au participat la toate probele susținute în perioada 22 – 24 februarie 166.498 de elevi (rata de prezenţă 90,71%).
Elevii s-au dovedit mai buni la Limba şi literatura română, unde 60,54% (prezenţă – 90,71%) au obținut note peste 5.
La matematică au reușit să obțină nota de trecere numai 32,60% (prezenţă – 90,20%).
Ca de obicei, la proba de Limba şi literatura maternă procentul este cel mai ridicat,circa 76% din 10.170 de elevi prezenţi au reuşit să obțină note peste 5.
Cei mai buni, în București
Statistic, cele mai multe note peste 5 s-au înregistrat în:
- Capitală – 60,57% (rată prezenţă – 90,10%)
- Brăila – 58,50% (rată prezenţă – 76,61%)
- Cluj – 55,33% (rată prezenţă – 91,37%).
Cei mai slabi, în Vaslui
Cele mai mici note s-au înregistrat, pe un fond de prezenţă de aproximativ 90%, în judeţele:
- Vaslui – 31,22%
- Tulcea – 32,67%
- Călăraşi – 33,47%.
Ministerul Educației reamintește că “rolul acestor simulări, atât la Evaluarea Națională, cât și la bacalaureat, este unul reglator, în sensul identificării de către elevi, profesori și părinți a nivelului real de pregătire atins până la momentul testelor pentru ca, ulterior, să se poată stabili planuri remediale individuale”.
Pe lângă “diagnozele clare” ale situaţiei la nivelul fiecărui judeţ și fiecărei şcoli, ministrul Educației a cerut Institutului de Științe ale Educației “o analiză riguroasă a rezultatelor obținute la simularea evaluării, astfel încât diagnoza rezultată la nivel național să conducă la politici publice destinate îmbunătățirii situației elevilor din învățământul gimnazial”, se arată în comunicatul Ministerului Educației.
Până acum, vina o poartă numai elevii și părinții, profesorii fiind salvați de minister de vreo răspundere pentru rezultatele mediocre.