Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

JUSTIȚIE: CCR stabilește data dezbaterii sesizării premierului privind moţiunea de cenzură /JUSTIȚIE: Generalul de contrainformații Gherghe (DGIA), condamnat de formă: 1 an și 5 luni de închisoare cu suspendare pentru delapidarea fondurilor Armatei /

Breaking News:

DOCUMENT. VIDEO. Guvernul Cîțu a aprobat OUG privind coplata în sănătate

Guvernul Cîțu a aprobat, în ședința de joi, ordonanţa de urgenţă (OUG) privind coplata în sănătate. (Vezi document la finalul articolului)

Premierul Florin Cîţu a dat asigurări că nu va scădea calitatea actului medical în sistemul public.

„Ordonanţa de urgenţă privind coplata a trecut (în şedinţa de Guvern – n.r.) astăzi. (…) Nu are cum să scadă calitatea actului medical în sănătate, în sistemul public, acolo avem mult de muncă şi o să-l creştem în perioada următoare prin reformele pe care le facem împreună la Ministerul Sănătăţii”, a declarat Florin Cîţu, la finalul ședinței Executivului.

Ioana Mihăilă: Spitalele publice au mai multe surse de finanţare de la bugetul de stat

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a precizat la briefingul de presă că prin ordonanţa de urgenţă a fost modificat şi completat articolului 230 din Legea 95/2006, „ordonanţă care propune un mecanism gradual de implementare a contribuţiei personale suportate de asiguraţi în condiţiile acordării serviciilor medicale în cadrul unor furnizori privaţi, furnizori privaţi aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate”.

Întrebată cum răspunde acuzaţiilor conform cărora prin această ordonanţă s-ar face primii paşi spre privatizarea sănătăţii, Ioana Mihăilă a replicat că reprezentanţii Partidului Social Democrat au fost cei care au introdus această contribuţie, în 2019.

„PSD este cel care a introdus în Legea 95, printr-o ordonanţă de urgenţă, această contribuţie. Noi nu am introdus contribuţia, noi avem grijă să aplicăm treptat, cu un control clar al posibilelor consecinţe aplicării acestei contribuţii, cu scopul de a permite accesul pacienţilor la servicii de spitalizare care se derulează în sistemul de stat. Acesta a fost scopul nostru atunci când am reglementat în acest mod contribuţia: permiterea accesului pacienţilor la sistemul de stat, acolo unde contribuţia personală nu există. Şi reamintesc, pentru corectitudine istorică, PSD a introdus contribuţia personală în 2019″, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății

Referitor la criticile privind faptul că spitalele publice vor primi mai puţine fonduri ca urmare a creşterii decontărilor făcute de CNAS către privaţi, Ioana Mihăilă a declarat:

„Spitalele publice primesc bani din fondul naţional pentru servicii şi primesc influenţe salariale pentru plata personalului. Deci spitalul public are mai multe surse de finanţare de la bugetul de stat”

Ministrul a arătat că nu a fost adoptată prevederea care permitea plafonarea numărului de paturi finanţabile către sectorul privat şi că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate lucrează la o propunere în acest sens.

„Această prevedere nu a trecut astăzi în şedinţa de guvern. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va reveni cu o propunere la care deja se lucrează, care are la bază ideea de a plafona raportul dintre numărul de paturi contractate de către furnizorii de servicii de spitalizare privaţi şi furnizorii publici, aşa încât această migrare a paturilor finanţabile de la public la privat, la nivel naţional, să nu mai poată să existe. (…) Acel articol care se referea la plafonarea de 10% nu a trecut în şedinţă. Ceea ce am convenit este că vom reveni cu o metodă de control a numărului de paturi între public şi privat. Deja Ministerul Sănătăţii şi CNAS lucrează la o astfel de propunere, iar în acest moment propunerea va fi de tipul păstrării unui raport constant, nemodificării raportului dintre paturile private şi publice care sunt finanţate din fondul naţional al asigurărilor de sănătate. Dacă acum raportul între privat şi public este de 5% practic 5% din paturile contractate la nivel naţional aparţin furnizorilor privaţi de sănătate, tot 5% să rămână contractabile de către furnizorii privaţi de servicii de sănătate”, a spus Mihăilă. 

Adrian Gheorghe (CNAS): De la 1 iulie, contribuţia personală pentru serviciile de spitalizare continuă, la privaţi

La rândul său, Adrian Gheorghe (CNAS), a detaliat „noutăţile concrete” pe care le aduce OUG.

Printre acestea se numără existenţa unui deviz estimativ pe care furnizorul privat va trebui să i-l ofere oricărui pacient asigurat care vine să se trateze şi să detalieze ce sume acoperă Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pentru rezolvarea cazului şi ce sume se percep în plus de către furnizorul privat.

„Nu este vorba despre coplată, ci despre contribuţia personală, care reprezintă o diferenţă dintre tariful decontat din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, pentru rezolvarea unui caz şi tariful perceput de un furnizor privat de servicii medicale pentru rezolvarea aceluiaşi caz. Şi în acest moment o persoană care este asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România se poate trata la privat, dacă privatul este în contract cu casele de asigurări de sănătate”, a precizat șeful CNAS.

„Ce nu este posibil astăzi, este ca furnizorul privat să perceapă sume în plus faţă de ceea ce decontează Casa din Fondul Unic al Asigurărilor de Sănătate pentru rezolvarea cazurilor. Asta nu înseamnă că nu se percep pe căi legale alte sume de către furnizorul privat, într-un fel justificat, deoarece tarifele decontate din Fond nu acoperă costurile reale, însă există în acest moment o masă mare de neclaritate pe care au admis-o public, inclusiv furnizorii privaţi. (…) Ce aduce nou măsura contribuţiei personale de la 1 iulie este transparenţă, mai exact, există un deviz estimativ care are un format standard pe care furnizorul privat va trebui să i-l ofere oricărui pacient asigurat care vine să se trateze şi să detalieze foarte clar cât acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului şi ce sume se percep în plus de către furnizorul privat, în plus peste cât acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului, detaliat pe categorii de cheltuieli, medicamente, materiale sanitare, hrană, resursa umană şi aşa mai departe, astfel încât asiguratul care ia în considerare să acceseze aceste servicii la furnizorul privat va avea o imagine completă înainte de a lua decizia dacă să ia această opţiune sau nu”, a explicat Adrian Gheorghe.

Devizul estimativ va fi valabil 5 zile lucrătoare.

„Timp în care pacientul are timp să se gândească, să caute alte oferte şi să ia decizia, dacă doreşte să continue sau nu. (…) A treia măsură este că, odată ce pacientul asigurat ia o decizie, nu poate merge mai departe decât dacă îşi oferă consimţământul scris că este de acord. De câte ori devizul estimativ iniţial se modifică pe parcursul internării, deoarece pot apărea complicaţii, situaţii medicale neprevăzute şi aşa mai departe, pacientul sau aparţinătorul acestuia trebuie să-şi ofere de fiecare dată consimţământul scris, iar la final se oferă un decont care, din nou, prezintă detaliat cât a suportat Casa din Fond şi ce se percepe în plus de către furnizorul privat pentru acoperirea costului total, din nou, detaliat pe categorii de cheltuieli, un model identic cu cel al devizului estimativ”, a completat Adrian Gheorghe.

Download (PDF, 390KB)

0 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv