După ce și-a rezervat în noua legislație dreptul de a retrage titlul de doctor în caz de plagiat, amânând în 2 martie acordarea acestei atribuții universităților, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a aprobat marți, prin ordin, noul regulament al CNATDCU, cu o nouă tergiversare: înființarea câte unui Comitet de selecţie pentru fiecare din cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, fiecare format din 4 personalităţi. (Vezi documente la finalul articolului)
Argumentul este ”asigurarea transparenţei şi a calităţii procesului de selecţie a viitorilor membri”.
”Doar ministrul Educației va retrage titlul de doctor. Am amânat acordarea universităților acestei atribuții”, declara Adrian Curaj în 2 martie, după ședința Guvernulșui în care a fost aprobată OUG nr. 4 privind plagiatele.
Se întâmpla la o zi după scrisoarea deschisă semnată de 39 de profesori universitari din țară și străinătate, care s-au revoltat împotriva tergiversării de mai bine de 3 luni a tranșării situației plagiatelor, sub scuza “consultării” unor structuri și oameni ”care chiar ei au produs doctorate plagiate”.
OUG nr. 4 privind plagiatele și HG 134 privind doctoratele au fost publicate în Monitorul Oficial în 10 martie. După alte 8 zile a fost lansat în dezbatere publică proiectul noului regulament de funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).
A fost nevoie de alte două săptămâni până la semnarea lui, prin Ordinul nr. 3482/24.03.2016, de către ministrul Adrian Curaj şi publicat pe edu.ro.
Comitetele de selecție
Potrivit regulamentului, se urmăreşte corelarea atribuţiilor şi procedurilor CNATDCU cu reglementările legislative privind acordarea şi retragerea titlului de doctor. Este preferabil ca doi membri să aibă afilieri instituţionale în afara României, însă membrii comitetelor de selecţie nu vor face parte din CNATDCU în mandatul 2016-2020.
Comitetele de selecţie, a căror componenţă va fi publică, vor analiza aplicaţiile pentru calitatea de membru al CNATDCU şi vor înainta Ministerului Educaţiei lista cuprinzând propunerile pentru componenţa respectivei Comisii de specialitate a CNATDCU.
Membrii CNATDCU
„Pot fi membri CNATDCU cadre didactice universitare şi cercetători având cel puţin titlul de conferenţiar sau de CS II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură”, se arată în Regulament.
Nu sunt eligibili demnitarii şi membrii structurilor de conducere ale partidelor politice, astfel că „membrii CNATDCU sunt personalităţi de prestigiu academic şi ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional/internaţional, numite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru un mandat de maximum 4 ani”, mai scrie în Regulament.
Profilul membrilor CNATDCU trebuie să răspundă şi unor cerinţe minimale: experienţă proprie de cercetare la nivel înalt, recunoscută la nivel naţional/internaţional, dovedită şi validată prin realizări specifice şi prin îndeplinirea standardelor minime pentru abilitarea în domeniu; disponibilitatea asumată de a activa în cadrul CNATDCU, implicit renunţând la activitatea în alte consilii consultative ale Ministerului Educaţiei; echilibru şi capacitate de analiză obiectivă; integritate profesională şi rezilienţă la presiuni exterioare.
Membrii CNATDCU au obligaţia de a participa la şedinţele de lucru şi activităţile din cadru CNATDCU, de a respecta normele etice sau de deontologie profesionale şi de a îndeplini sarcinile ce le revin ca urmare a calităţii deţinute. În cazul neîndeplinirii obligaţiilor, ministrul educaţiei poate revoca membri pe baza unei propuneri motivate a CNATDCU, iar pe locul rămas vacant în urma revocării se numeşte, după consultarea CNATDCU, prin ordin al ministrul educaţiei, un nou membru care îndeplineşte condiţiile conform legii.
Consiliul General al CNATDCU
Consiliul General al CNATDCU, denumit în continuare Consiliul general, va fi format din maximum 47 de membri, dintre care maxim 35 sunt preşedinţii comisiilor de specialitate.
Consiliul este condus de un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi de către membrii acestuia în prima şedinţă. Potrivit Regulamentului, „Preşedintele Consiliului general este şi preşedinte al CNATDCU, iar vicepreşedinţii Consiliului general sunt şi vicepreşedinţi ai CNATDCU”.
Printre atribuţiile Consiliului General se numără monitorizarea activităţii comisiilor de specialitate şi întocmirea de rapoarte anuale către ministrul Educaţiei, primirea sesizărilor privind nerespectarea standardelor de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat şi analizarea responsabilităţii conducătorului de doctorat sau a şcolii doctorale.
De asemenea, Consiliul General este cel care solicită Instituţiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) punctul de vedere privind nerespectarea standardelor de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat.
Tot Consiliul General analizează contestaţiile şi decide privind nerespectarea standardelor calitate şi de etică profesională, cum ar fi plagiatul în tezele de doctorat. Nu în ultimul rând, Consiliul general este cel care propune ministerului retragerea calităţii de conducător de doctorat, retragerea titlului de doctor sau retragerea acreditării şcolii doctorale.
De asemenea, Consiliul General evaluează calitatea resurselor umane din şcolile doctorale şi sesizările privind respectarea standardelor de etică profesională, inclusiv a plagiatului în cadrul tezei de doctorat. El verifică și modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi şi elaborează raportul privind resursa umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din învăţământul superior.
Platformă electronică naţională pentru tezele de doctorat
Metodologia de evaluare a tezei de doctorat de către CNATDCU spune că Ministerul Educaţiei pune la dispoziţie o platformă electronică naţională unde sunt încărcate tezele de doctorat de către IOSUD. În ceea ce priveşte softul antiplagiat, în metodologie scrie că şcoala doctorală este cea care realizează analiza de similitudini utilizând un program recunoscut de CNATDCU.
De asemenea, „şcoala doctorală poate solicita, suplimentar, utilizarea unui program dezvoltat la nivel naţional privind detecţia de similitudini, rapoartele de similitudini care se includ în «dosarul de doctorat», iar durata de verificare nu poate depăşi 30 zile de la data depunerii tezei de doctorat la IOSUD”, potrivit metodologiei. Şi Ministerul Educaţiei poate analiza teza de doctorat cu programe specializate în verificarea originalităţii.
În urma analizei tezei de doctorat, comisia şcolii doctorale poate acorda unul din calificativele “Excelent”, “Foarte bine”, “Bine”, “Satisfăcător” şi “Nesatisfăcător”. Dacă doctorandul a primit unul din primele patru calificative, atunci comisia poate înainta mai departe la CNATDCU propunerea acordării titlului de doctor. În urma evaluării dosarului, CNATDCU propune ministrului educaţiei acordarea sau neacordarea titlului de doctor, potrivit metodologiei. Doctorandul poate contesta în termen de 15 zile acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
Conflict de interese
Metodologia mai precizează că se află în situaţia de conflict de interese în cazul evaluării unui dosar persoanele care:
- se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv cu studentul-doctorand sau cu conducătorul de doctorat al acestuia;
- sunt sau au fost angajate, în ultimii 5 ani anteriori evaluării, în IOSUD care propune acordarea titlului de doctor;
- s-au aflat în orice tip de relaţii contractuale cu studentul-doctorand sau cu conducătorul de doctorat al acestuia.
