Președintele Klaus Iohannis a discutat vineri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Potrivit Administrației Prezidențiale, premierul israelian a adresat mulţumiri pentru votul de „abţinere” al României cu ocazia adoptării Rezoluţiei Adunării Generale ONU din 21 decembrie privind statutul Ierusalimului şi a apreciat relaţia apropiată de prietenie dintre cele două state şi popoare, bazată pe interese comune.
În ceea ce priveşte evoluţiile recente pe tema statutului Ierusalimului, Iohannis a reiterat elementele principale ale poziţiei României, exprimate cu prilejul votului şi al „explicaţiei de vot” prezentate ulterior derulării acestuia asupra Rezoluţiei Adunării Generale ONU din 21 decembrie 2017. Rezoluţia recomandă, printre altele, statelor membre ONU să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu.
Administraţia Prezidenţială precizează că, potrivit acestei poziţii, aprobate de Preşedintele României anterior votului, pe baza propunerii argumentate, în scris, a Ministerului român al Afacerilor Externe, Ierusalimul reprezintă o temă centrală în cadrul negocierilor de pace, iar statutul acestuia ar trebui stabilit în urma încheierii unui acord direct între părţi.
România a subliniat, în cadrul explicaţiei de vot, şi necesitatea rezolvării juste şi de durată a conflictului israeliano-palestinian, prin implementarea „soluţiei celor două state”, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, ca unică variantă viabilă şi capabilă să garanteze îndeplinirea aspiraţiilor părţilor.
De asemenea, s-a arătat cu acel prilej că poziţia ţării noastre faţă de statutul oraşului Ierusalim rămâne conformă cu cea stabilită prin rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU şi Adunării Generale ONU în materie.
Totodată, în poziţia exprimată cu prilejul explicaţiei de vot, România a făcut apel la calm, a încurajat părţile să reia dialogul direct pentru deblocarea procesului de pace şi a arătat că, în prezent, este necesară reînnoirea eforturilor internaţionale pentru relansarea acestuia, context în care momentul promovării Rezoluţiei adoptate pe 21 decembrie 2017 a fost privit cu reticenţă de către ţara noastră, ceea ce a şi motivat decizia de vot „abţinere”.