Președintele Klaus Iohannis a afirmat duminică, într-o declarație de presă la Bruxelles, că, în România, „tema statului de drept a fost rezolvată prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut”, adică prin instalarea la putere a Guvernului Orban PNL.

Precizarea șefului statului survine în contextul discuțiilor purtate de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, la summitul Consiliului European, pe tema planului de relansare post-coronavirus şi a noul uibuget al UE pentru perioada 2020 – 2027, a cărui aprobare se află în întârziere..

Reuniune extraordinară a Consiliului European (17-18 iulie), cu prezența fizică a celor 27 de lideri

Lucrările, programate în zilele de 17-18 iulie, s-au prelungit cu câteva zile, deooarece șefii de stat nu au ajuns la niciun acord.

„Pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, care iarăși este o temă care a dus la multe discuții. Ca și o notă, pentru România statul de drept nu este o problemă și nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut, deci, iată, la acest capitol stăm bine”, a precizat Iohannis.

Declarația integrală, potrivit Administrației Prezidențiale:

  • Iată că, după două zile și două nopți de negocieri, din păcate încă nu s-a putut ajunge la un acord pe viitorul exercițiu financiar și pe fondurile de revigorare, relansare economică.
  • Vestea bună din toată negocierea, după părerea mea, este că toată lumea își dorește să ajungem la un acord. Dar de acolo până la acordul propriu-zis se pare că mai este mult de negociat. Sunt teme foarte complicate, ca să se înțeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord.
  • Nu se discută doar despre cuantum, deci despre sume. Se discută, de exemplu, foarte aprins despre proporția între granturi, adică fonduri practic nerambursabile, și împrumuturi pentru fiecare țară și suma totală.
  • Se discută foarte intens despre condițiile de acordare a acestor sume, așa-numitele condiții de gestionare sau de guvernanță a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naționale, alții își doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate. Pe de altă parte, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, care iarăși este o temă care a dus la multe discuții.
  • Ca și o notă, pentru România statul de drept nu este o problemă și nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut, deci, iată, la acest capitol stăm bine.
  • Deocamdată, se negociază și astăzi încă în formate mai mici, urmând ca peste puțin timp să începem un nou plen, să verificăm în ce măsură putem să facem progrese și în ce măsură pozițiile statelor membre și a grupurilor se pot apropia și, în final, armoniza.
  • Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, în continuare temele prioritare sunt aceleași.
  • Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanțiale. Avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, și așa mai departe.
  • Avem nevoie de fondurile pentru agricultură. Fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România.
  • Dar, evident, avem nevoie de fonduri substanțiale pentru revigorare economică și, în afară de asta, pentru mine și pentru noi în general o flexibilitate rezonabilă între fonduri și felul în care se gestionează fondurile este vitală.
  • Până în momentul acesta, lucrurile pentru România s-au negociat, s-au mișcat într-un mod rezonabil, dar aici, la negocieri, până când nu s-a negociat tot, practic nu s-a negociat nimic.
  • Sunt moderat optimist, avem încă o șansă și cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înțelegeri.
  • Important, totuși, după părerea mea, este că toată lumea își dorește acest acord. Toată lumea își dorește și a înțeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual și fondul de relansare economică.
  • Deci, continuăm cu a treia zi și cu siguranță și cu a treia noapte de negocieri.
author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version