Duminică, în Franţa au avut loc alegeri prezidenţiale.
UPDATE, 10.41: Rezultatele finale ale alegerilor arată că Emmanuel Macron a obţinut 23,75% din voturi, iar Marine Le Pen a câştigat 21,53% din voturi. Fillon a avut 19,91% din voturi, iar Melenchon a avut 19,64% din voturi.
Cinci candidaţi au intrat în lupta pentru şefia statului, aceştia fiind Emmanuel Macron, Marine Le Pen, Francois Fillon, Jean Luc Melenchon şi Benoit Hamon.
Peste 77% dintre francezii cu drept de vot şi-au exprimat opinia. A fost una dintre cele mai mari participări la vot din ultimii 40 de ani, dar nu mai mare decât participarea de la alegerile precedente, când în jur de 80% dintre francezi au mers să dea cu ştampila.
Iar calculele hârtiei s-au respectat în tocmai. Macron a câştigat turul I al alegerilor cu un avans de doar aproximativ 1,5% faţă de Marine Le Pen. Cei doi îşi vor măsura puterile în bătălia decisivă din 7 mai.
Macron este considerat mare favorit, iar sondajele îl dau noul preşedinte al Franţei cu undeva între 60% şi 65% dintre voturile exprimate.
Asta şi pentru că ceilalţi candidaţi le-au transmis deja susţinătorilor să voteze cu Macron la turul al doilea. Macron a avut în jur de 23,5% din voturi la turul I, Le Pen în jur de 22,3%, iar Fillon şi Melenchon fiecare câte 19% sau cel mult 20% din voturi. Marele învins a fost Benoit Hamon, care a bifat doar aproximativ 6,5% din voturi.
De altfel, Hamon şi-a recunoscut înfrângerea usturătoare şi a precizat că acest rezultat “este o sancţiune istorică pentru partidul meu”.
La turul al doilea, din 7 mai, mai toată lumea este împotriva lui Marine Le Pen, reprezentanta extremei stânga. Cei care nu i-au acordat votul acesteia se tem de o escaladare a violenţelor, în cazul în câştigă alegerile extrema stângă, dar şi de o eventuală propunere de ieşire a Franţei din Uniunea Europeană, situaţia care ar dinamita şi mai mult atmosfera de pe Bătrânul Continent.
