Aceasta este una din poveștile adevărate care nu vor muri niciodată și al cărei protagonist este încă în viață și oricând în stare să-și reediteze aventura. Așa cum orice domeniu are un record absolut și o vedetă care poartă toată gloria, lumea jocurilor de cazino are eroul ei: pe Archie Karas, omul pentru care banii nu au însemnat niciodată decât un mod de-a ține scorul. “Archie Karas” este un nume căpătat, iar numele real al protagonistului poveștii de mai jos este predestinat: Karas este grec de origini și a părăsit de tânăr insula natală Cefalonia purtand numele Anargyros Nicholas Karabourniotis. “Anarghiros” înseamnă în greaca veche “cel fără de arginți”, adică “omul fără bani”. Cu acest nume predestinat s-a luptat Archie Karas o viață întreagă.
Născut sărac, Karas și-a luat destinul în propriile mâini părăsindu-și de foarte tânăr țara, ca ospătar pe un vas care naviga spre Statele Unite, pentru o leafă de 60 de dolari pe lună. Însă odată ajuns în SUA și instalat în Los Angeles cu o umilă slujbă într-un restaurant, Archie a descoperit “jocul”. Tot ce se putea juca și însemna competiție individuală îl atrăgea pe tânărul grec ca un magnet. În apropierea restaurantului se afla o sală de biliard și Karas a devenit rapid atât de bun la 9-Ball, încât și-a lăsat jobul și a început să parieze pe biliard. Încă de atunci, Karas a devenit cunoscut pentru o ciudățenie pe care nimeni nu mai îndrăznea să o facă: era dispus să joace la orice miză, oricât de mare, chiar dacă de o singură partidă de biliard atârnau toți banii lui. Aceasta indiferență deplină în fața bogăției l-au facut pe Karas de câteva ori milionar și tot de câteva ori lefter. Acest rollercoaster nu-i dădea însă palpitații de frustrare ci de bucurie. Simțea că trăiește.
Când mușteriii săi de la biliard s-au săturat să tot piardă și au refuzat să mai joace cu el, Karas a descoperit fascinantul joc de poker. Acest joc era însă mai greu de deprins. Dar Karas nu s-a speriat de nimeni nici aici. A jucat în Los Angeles împotriva celor mai buni din lume pierzând și câștigând într-un ritm fără precedent. La un moment dat avea două milioane de dolari câștigați din poker chiar daca era constant depășit strategic de jucatori de top precum Chip Reese sau Doyle Brunson.
Într-unul din momentele de jos ale roalecoasterului, când nu mai avea decat 50$ în buzunar, Karas a procedat exact invers decât cum ar fi făcut oricine altcineva. În loc să-și schimbe ocupația, în decembrie 1992 s-a suit în mașină și a plecat în Las Vegas, capitala jocurilor de noroc. Aici a început “THE RUN” – în traducere aproximativă, “Ascensiunea”, sau, în câteva cuvinte, o serie continuă de situații favorabile care permite unui jucător să își multiplice masiv suma inițială. Așa s-a născut povestea care l-a plasat pe Karas în galeria marilor jucători de cazino ai secolului XX. Ceea ce s-a întâmplat în următorii doi ani este fără precedent: Archie Karas a reușit să transforme cei 50$ din buzunar în circa 40 milioane jucând biliard, poker și jocuri de cazinou la mize din ce în ce mai mari, până la cele mai mari cu putință, de nesuportat pentru oponenții lui – fie că erau jucători, fie cazinouri.
Pe scurt, el l-a întâlnit mai întâi pe “Mr. X” (Karas nu-i dă numele real, din respect), jucător de elită de biliard și poker. Cei doi au început să joace biliard la 5.000$ partida, apoi la 40.000$ partida și Karas a câștigat peste 1 milion de dolari. Cei doi s-au mutat apoi la masa de poker, la Binion’s, unde Karas i-a mai luat lui Mr. X încă 3 milioane. Peste încă 3 luni de joc în Vegas, Karas avea deja 7 milioane. Nimeni nu mai avea curajul să joace poker cu el, căci nimeni nu putea suporta mizele mari propuse de grec. Karas aștepta ca un rechin veritabil la masa de poker de la Binion’s Horseshoe cu 5 milioane de dolari în față, dispus să joace cu oricine, dar numai la miza maximă.
În scurt timp, nimeni nu mai avea curajul să-l înfrunte. Karas jucase deja cu toți greii pokerului și avea în cont 17 milioane de dolari. Era refuzat nu pentru că nu ar fi existat jucători mai buni decat el, ci pentru că mizele impuse de el erau astronomice. Văzându-se fără clienți, Karas s-a mutat din plictiseală la zaruri, pornind de la miza de 100.000$ aruncarea și urcând rapid la 300.000$. Și aici, “run”-ul lui a continuat la fel de impetuos: el aproape a spart banca la stabilimentul Binion’s, câștigând toate fisele de 5.000$ ale cazinoului – cea mai mare denominație la vremea aceea. Avea 40 de milioane, bani gheață. Ajunsese până acolo încât manipularea acestor sume era o mare problemă. Era ajutat de fratele său și de personalul cazinourilor pentru a transporta asemenea încărcături de bani dintr-un loc în altul.
Însă Karas nu putea fi oprit. “Trebuie să înțelegeți ceva”, spunea el. “Banii nu înseamnă nimic pentru mine. Nu au nicio valoare. Am avut toate bunurile materiale pe care mi le-aș fi putut dori vreodată. Însă, ceea ce vreau eu nu se poate cumpăra cu bani: vreau sănătate, libertate, dragoste, fericire. Nu-mi pasă de bani, de aceea nu mi-e frică. Nu-mi pasă dacă îi pierd pe toți,” a spus Karas și s-a tinut de cuvânt.
La sfârșitul lui 1995, Karas a scapat din mana acest bankroll în doar 3 săptămâni: 11 milioane la zaruri, 2 milioane la poker, 17 milioane la baccarat. La ultimele 12 milioane s-a oprit și s-a reîntors acasă, în Grecia. Dar chemarea lui nu se stinsese. Curând, s-a întors în Vegas și, în mai puțin de o lună, a ramas cu 1 milion. A dublat această sumă la poker, însă a lasat-o în câteva zile iarăși la mesele de baccarat.
Dar pentru Karas buzunarele goale nu au fost niciodata sfârșitul ci doar începutul. De atunci, el a mai avut câteva sesiuni incredibile de câștiguri în serie, când a adunat milioane plecând de la bani de buzunar, însă niciuna la fel de fabuloasă ca aceea din 1992 – 1994, care va rămâne pentru totdeauna în istorie sub numele “THE RUN”.
