Despre Iaşi se ştie că este cel mai mare oraş din estul României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, dar şi faptul că, precum capitala Italiei, Roma, este construit pe şapte coline.
Însă o vizită oricât de scurtă, chiar şi una de numai două zile, te face să îţi dai seama că Iaşiul este şi un mare oraş al religiei. În principiu, oraşul mizează cam pe 10 mănăstiri celebre şi aproximativ 100 de biserici, dar localnicii sunt convinşi că numărul lăcaşelor de cult a depăşit de mult bariera de 1.000.
Aproape că nu există cartier care să aibă măcar o biserică renumită şi stradă pe care să nu existe măcar o bisericuţă, oricât de mică. Clădirile în sinea lor sunt deosebite, chit că vorbim de Golia, Biserica Armenească, Sf. George, Sf. Nicolae sau Marea Sinagogă.
Însă două dintre locaşurile de cult prezente în inima Moldovei sunt cu adevărat impresionante: Catedrala Mitropolitană şi Mănăstirea Trei Ierarhi!
Iaşiul este patria BOR-ului, iar cum oamenii se respectă, aici există Catedrala Mitropolitană, cea mai mare Catedrală din România (probabil până se vor finaliza lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului).
Construită în perioada 1839-1886, Catedrala Mitropolitană, cea mai mare biserică ortodoxă din România, are la bază un stil renascentist plus elemente Baroce şi picturi realizate de Gheorghe Tăttărescu.
Dedicată Sfintei Parascheva (aici vin cei care vor să se roage la moaştele Sfintei Parascheva) Catedrala Mitropolitană reprezintă o altă legătură, în afară de cea a colinelor, cu capitala Italiei, Roma. Pentru că nu mulţi sunt cei care ştiu că respectiva clădire a fost realizată după modelul Trinita dei Monti, Biserică Romano-Catolică din Roma.
Construită pe locul a două foste biserici, Catedrala a fost considerată şi o adevărată punte de legătură între Occident şi Imperiul Rus, în condiţiile în care lucrările au fost începute sub semnătura arhitecţilor austrieci Gustav Freywald şi Gustav Buchler şi continuate de arhitectul rus Mihail Singurov.
Clădirea, impunătoare de altfel, a fost inaugurată pe 23 aprilie 1887, de Sf. Gheorghe, în prezenţa Regelui Carol I, care a şi donat sume importante pentru ridicarea locaşului de cult.
Mai mică în dimensiuni şi aflată oarecum în umbra Catedralei, Mănăstirea Trei Ierarhi a fost ridicată în perioada 1637-1639 şi a adăpostit moaştele Sfintei Parascheva până în 1889, când au fost mutate în Catedrala Mitropolitană.
Locaşul de cult de la Trei Ierarhi s-a dezvoltat rapid, domnitorul Vasile Lupu fiind extrem de implicat în acest proces. A stabilit aici prima presă din zona Moldovei (1640), a scos primul volum (1643) şi a inaugurat prima şcoală domnească, după modelul Academiei de la Kiev.
Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza sunt doar două dintre numele celebre care au studiat la Trei Ierarhi şi au dorit ca în interiorul mănăstirii să fie amplasate mormintele lor. Alături de acestea, la Trei Ierarhi se mai găseşte mormântul lui Vasile Lupu. Iar la Trei Ierarhi a studiat inclusiv Mitropolitul Dosoftei, patronul Casei Dosoftei, clădire aflată la doi paşi de Mănăstirea Trei Ierarhi şi care adăposteşte poate cel mai important muzeu de literatură veche din România.
O însemnătate aparte, în cazul Trei Ierarhi, o are şi exteriorul sculptat în piatră. Decoraţiile îmbracă precum o dantelă toată suprafaţa exterioară a mănăstirii.
Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi a fost închinată celor trei sfinţi – Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Vasile Lupu a adăpostit aici moaştele Sfintei Parascheva primite în dar de la patriarhia şi sinodul de la Constantinopol în schimbul donaţiilor generoase făcute de domnitor.
Mănăstirea a fost jefuită şi arsă de două ori şi trecută prin patru cutremure majore, actualul aspect fiind dat de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, care a lucrat aici în perioada 1882-1904 şi pentru exterioare s-a inspirat din Sagrada Familia, celebra biserică romano-catolică din Barcelona, creație a faimosului arhitect Antonio Gaudi, la care lucrările au început tot în 1882.