Instanţele de judecată au condamnat definitiv, anul trecut, 422 de persoane în dosare de corupţie instrumentate de procurorii DNA, în scădere faţă de 584 în 2018, însă mai îngrijorător este faptul că 52% din totalul celor trimiși în judecată, respectiv 262 inculpați, au fost achitați, potrivit bilanțului activității Direcției Naționale Anticorupție în anul 2019.
”În 2019, DNA a înregistrat 262 inculpați achitați. Dacă folosim indicatorul aprobat de CSM și anume numărul inculpaților achitați raportat la numărul celor trimiși în judecată în același an (cunoscând faptul că nu pot fi aceleași persoane cele trimise în judecată și cele condamnate în același an), prin scăderea numărului de trimiși în judecată, coroborat cu creșterea numărului celor achitați, am ajuns la o pondere de 52% (în 2018 a fost 36%). Dacă raportăm numărul achitaților la numărul total al inculpaților judecați definitiv în același an, ajungem la un procent de 33% (în 2018 a fost 21%)”, a declarat noul procuror-şef al DNA, Crin Bologa.
„Dacă scădem din acest număr pe cel al inculpaților achitați ca urmare a deciziilor CCR cu efect de dezincriminare (ne referim aici la decizia 405/2018 privind abuzul în serviciu), procentul ajunge la 24% (în 2018 a fost 13%). Indiferent cum am calcula procentul sau ponderea achitărilor, este evident că el reprezintă o vulnerabilitate care trebuie analizată pentru a identifica atât cauzele, cât și soluțiile pentru rezolvarea ei”, a precizat Bologa.
Doar în cazul achitării a 6 inculpaţi au fost de vină procurorii DNA. Aceştia vor fi evaluaţi şi sancţionaţi conform legii, a precizat Bologa.
„Din cei 262 inculpați achitați, 84 dintre ei fuseseră condamnați în primă instanță la pedepse cu închisoarea, ceea ce ne determină să considerăm că argumentele procurorului au putut fi convingătoare pentru o parte din judecători. Analiza indicatorilor de calitate pe anul 2019 efectuată în baza Ordinului nr. 213/2014 a Procurorului General al PÎCCJ și a Ordinului nr. 121/2018 a procurorului șef al DNA a reliefat existența unui număr foarte mic de achitări imputabile procurorului (6 inculpați)”, a declarat şeful DNA.
Numărul celor condamnați definit este de 422, majoritatea primind pedepse cu suspendare.
“În anul 2019, instanţele de judecată au continuat să dispună soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie. Cu toate că numărul persoanelor condamnate definitiv (422) a scăzut faţă de cei condamnaţi definitiv în anul anterior (584), au fost pronunţate decizii de condamnare în cazuri importante. Cu titlu exemplificativ, au fost condamnaţi definitiv trei deputaţi (dintre care unul având funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor), un secretar de stat în cadrul Ministerul Justiţiei, un secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătăţii, un secretar de stat şi un consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, un şef cabinet în cadrul MAI, cinci judecători, trei procurori, un preşedinte ANAF, un vicepreşedinte al ANRP, un director general Compania Naţională Loteria Română, patru preşedinţi consiliu judeţean, patru primari municipiu, trei viceprimari municipiu, alţi primari de comună, funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia locală şi la nivelul unor companii de stat”, se arată în raportul de activitate pe anul trecut, prezentat de Crin Bologa.
Bologa a explicat că, sub aspectul individualizării pedepselor aplicate în cazul hotărârilor definitive de condamnare în dosarele DNA, se constată că se păstrează aceeaşi configuraţie, cu mici diferenţe, în fiecare an.
Astfel, se observă că predomină, cu un procent de 51%, pedepsele cu închisoarea cu suspendarea executării sub supraveghere, în timp de pedepsele cu executare în detenţie ating 27%.
Anul trecut a scăzut și numărul sesizărilor cu peste 22% față de 2018. „De la serviciile de informaţii nu a scăzut numai calitatea, a scăzut şi cantitatea”, a arătat Crin Bologa.
„Procurorii mi-au spus că unele dintre ele au suport faptic, altele, ori nu pot fi verificate, ori nu pot fi probate sesizările de acolo, altele au consistenţă. Se fac sesizări, de exemplu, pentru fapte care au avut loc acum foarte mulţi ani şi acolo va fi foarte greu de administrat probe”, a mai spus şeful DNA.
totodată, în 2019, instanţele de judecată au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de aproximativ 120 milioane euro, faţă de 76 milioane euro în 2018, fiind înregistrată o creştere de aproape 60%.
