Eduard Ionescu, prorectorul Universităţii „Spiru Haret”, a fost arestat preventiv, joi seară, printr-o decizie a judecătorilor Tribunalului București, la propunerea procurorilor DIICOT, în dosarul fraudării examenelor de licenţă şi master.

În aceleaşi dosar, alte două persoane au fost arestate la domiciliu, iar patru vor fi cercetate sub control judiciar.

În referatul cu propunerea de arestare preventivă a prorectorului se detaliază „vasta activitate infracţională” a acestuia, care se află în funcţie din anul 2011, potrivit Monitorului Justiției.

Astfel, prorectorul Ionescu primea de la studenți sau masteranzi sume cuprinse între câteva sute şi câteva mii de euro (chiar și 2.000 de euro de la un singur student, potrivit interceptărilor), dar şi telefoane sau ceasuri de lux, în schimbul facilitării promovării frauduloase a examenelor.

Este vorba atât despre promovarea examenelor universitare anuale sau/şi examene restante, cât și fraudarea inclusiv a sesiunilor de licenţă și master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019..

Mai mult, în maşina prorectorului ajungeau, prin “portiera dreapta-spate, bagaje, sacoşe şi bidoane de 5 L”, spun procurorii DIICOT.


Exemplificare convorbire telefonică, preluată din referatul DIICOT, a tatălui unuia dintre proaspeţii licenţiaţi, cu privire la o împrejurare din timpul examenului scris de licenţă: „… iarna îi taie un porc, treizeci de litri de vin, douăzeci… patruzeci de litri de vin, douăzeci de litri de ţuică. Pe an, în afară de taxa pe care o plăteşte mai plăteşte încă 1.500 de euro, bani pe care……. Îs douăzeci de profesori… îs douăzeci de materii… la care ea tre’ să treacă tot timpul. Ce le dai la ăia… pe anual?”, spunea tatăl unei studente licenţiate la Spiru Haret.

Astfel de practici erau întâlnite încă din 2012 sau chiar mai devreme. Există situaţii în care studenţii, viitori licenţiaţi, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat la susţinerea examenelor la materiile şi disciplinele facultăţilor respective, arată anchetatorii.

Studenții beneficiau, din partea prorectorului, chiar de procurarea şi întocmirea lucrărilor de licenţă/ disertaţie, documentele fiind furnizate pe e-mail, cu câteva zile, maxim o săptămână înainte de susţinerea lucrării în faţa comisiei de specialitate din cadrul Universităţii Spiru Haret.

Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultăţii, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licenţă o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauză, arată procurorii DIICOT.

În ceea ce priveşte proba scrisă a examenului de licenţă, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaţilor (care procedau la învăţarea şi memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora în telefon şi ulterior, în timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicaţi de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind aşezaţi în anumite locuri prestabilite pentru a putea acţiona fără probleme), fie studenţii candidaţi erau direct ajutaţi în timpul examenului scris de către anumiţi supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licenţă.

Într-unul dintre exemplele din referat se arată că un anume student a fost ajutat inclusiv la susţinerea probei scrise a examenului de licenţă, beneficiind chiar de sprijinul unui supraveghetor care i-a furnizat în timpul examenului răspunsurile la întrebări, studentul reuşind să obţină la proba scrisă a examenului de licenţă, nota 9,20.

76 de percheziții

Anchetatorii au efectuat, miercuri, 76 percheziții la 13 sedii din București și din țară ale Universității ”Spiru Haret”, precum și la suspecți din județele Brașov, Bistrița-Năsăud, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Vaslui, Satu Mare, Ialomița, Timișoara, Dâmbovița, Botoșani, Cluj și Mureș.

Potrivit DIICOT, ancheta vizează destructurarea unui grup infracțional organizat suspectat de trafic de influență, în formă continuată, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însușirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creație intelectuală proprie, abuz în serviciu, participație improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participație improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influență și complicitate la cumpărare de influență.
 
În acest caz au fost puse în aplicare 96 de mandate de aducere, persoanele depistate fiind audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală și la sediul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.
 
Faptele, potrivit DIICOT:
  • Pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii instituției de învățământ, împreună cu secretari ai unor facultăți din cadrul universității, angajați care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre din conducerea universității, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenților, au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni de corupție, infracțiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informații nepublice, însușirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creație intelectuală proprie.
  • Prin această activitate infracțională vastă, membrii grupării infracționale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulți studenți/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/și examene restante cât fraudarea inclusiv a sesiunilor de licență si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019. Astfel, în schimbul obținerii de diverse foloase materiale, au procedat la îndeplinirea defectuoasă, neîndeplinirea sau îndeplinirea unor acte contrare ce țin de îndatoririle de serviciu, facilitând promovarea frauduloasă a examenelor susținute de foarte mulți studenți ai universității, atât cu ocazia susținerii anumitor examene restanțe/credite, cât şi cu ocazia organizării sesiunii de licență/master aferente anului universitar 2018-2019 din toamna anului curent.
  • Pe parcursul anchetei au rezultat date de natură să ateste faptul că astfel de activități infracționale sunt derulate în cadrul universității de foarte mulți ani (cel puțin de la nivelul anului 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licență cât şi a examenelor obișnuite aferente anilor universitari, existând situații când studenții, viitori licențiați, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat personal la susținerea examenelor la materiile și disciplinele respectivelor facultăți. În raport de poziția de conducere ocupată în cadrul universității şi de influența pe care o putea exercita atât asupra angajaților acesteia, cât și asupra cadrelor didactice/profesori, prorectorul instituției de învățământ superior coordona în mod direct activitățile infracționale.
  • Secretarii, persoane de încredere ai prorectorului, răspundeau şi erau implicați de regulă după caz, în facilitarea obținerii grilelor cu întrebările și răspunsurile de la examen, traficarea influenței pe lângă anumiți profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obținerii de lucrări de licență deja întocmite etc.
  • În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licență/master ajungeau în posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atribuțiilor prevăzute de normele aplicabile, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenți/persoane intermediare), în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licență).
  • Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a probei 1, scrise a examenului de licență, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaților (care procedau la învățarea şi memorarea acestora, sau procedau la salvarea acestora în telefon şi ulterior, în timpul examenului accesau datele de care aveau nevoie, fără a fi împiedicați de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind așezați în anumite locuri prestabilite pentru a putea acționa fără probleme), fie studenții candidați erau direct ajutați în timpul examenului scris de către anumiți supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licență.
  • În ceea ce privește proba a II a, orală, de susținere a examenului de licență/master, prorectorul era de regulă cel care după obținerea lucrării de licență, o trimitea mai departe studentului prin intermediul poștei electronice, cu foarte puțin timp (doar câteva zile) înainte de susținerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea nici măcar de a citi și a-și însuși conținutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal.
  • Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de însăși întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultății, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licență, o preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să existe lucrarea studentului în cauză.
author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version