Puşcăriaşii de lux nu mai pupă eliberare condiţionată decât dacă achită prejudiciul pe care l-au provocat statului. Este o propunere a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruța Kovesi, cu argumentul că “liberarea condiționată nu reprezintă un drept al condamnaților” iar “dispozițiile Curții Constituționale privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile nu se mai regăsesc”. Va fi doar o chestiune de timp până ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Livia Stanciu, va dispune acest lucru pentru toate instanţele din ţară.
Este al doilea pas pentru stoparea eliberărilor pe bandă rulantă. Primul a fost făcut de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care a blocat mecanismul uns de puşcăriaşii “cărturari” împreună cu conducerile penitenciarelor şi judecătorii de la instanţe obscure. Judecătoria Medgidia, în raza de activitate a căreia se află Penitenciarul “Poarta Albă”, n-a ratat de la aprobare nicio cerere de eliberare.
Dan Voiculescu nu şi-a făcut mutaţie pe buletin ca Becali – clanul -, Borcea, Gică Popescu şi alţi şmecheri; a preferat să fie întemniţat loco şi s-a grăbit să scrie 10 cărţi într-un an şi câteva luni, în speranţa că va scăpa din puşcărie după doar 2 ani din cei 10 încasaţi pentru spălare de bani – adică la vară.
Acum, Kovesi atacă pe alt flanc. Oful ei este recuperarea prejudiciilor, pe care ANAF se vaită că nu le poate executa. Prcurorul-şef al DNA a sesizat astăzi conducerea Parchetului General să analizeze oportunitatea promovării unui Recurs în Interesul Legii (RIL) în materia dispozițiilor liberării condiționate, considerând că acestea trebuie să fie aplicabile numai dacă persoana condamnată a achitat prejudiciul.
“(…) Având în vedere cele expuse, vă solicităm să constataţi dacă problema de drept a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi justifică sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ca printr-o decizie obligatorie, să stabilească modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale” se arată în adresa DNA către Parchetul ÎCCJ.
Tactica şefei DNA a fost plecarea lui Tiberiu Niţu, care i-ar fi pus piedică. Însă procurorul general interimar Bogdan Licu nu îşi poate permite să tărăgăneze prea mult documentul care trebuie trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la Livia Stanciu.
Legea penală mai favorabilă, dispusă până la moarte de unele instanţe
Argumentul Laurei Codruţa Kovesi pentru menţinerea condamnaţilor în puşcărie până la executarea confiscărilor stabilite în sentinţele definitive este că “examinarea jurisprudenței naționale existente a evidențiat orientări ce relevă caracterul neunitar al acesteia”.
“Unele instanțe, analizând legea aplicabilă și având în vedere succesiunea mai multor legi penale (…) ce instituie obligația de aplicare a legii penale mai favorabile, precum și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 și având în vedere că instituția liberării condiționate constituie o modalitate de executare a unei părți din pedeapsa închisorii, au considerat că analiza cererii de liberare condiționată trebuie să aibă în vedere legea penală mai favorabilă, indiferent că legea penală mai favorabilă a fost avută în vedere și la condamnare și indiferent de legea avută în vedere la momentul începerii executării pedepsei. Alte instanțe (…) au considerat că pedeapsa pronunțată și aplicată trebuie să aibă în vedere dispozițiile codului penal sub imperiul cărora s-a aplicat pedeapsa”, precizează DNA.
Potrivit lui Kovesi, “argumentele existente în cuprinsul unor hotărâri judecătorești pleacă de la premisa că obiectivul principal al procedurii în care se realizează analiza cererii de liberare condiționată este ca un condamnat să beneficieze la liberarea condiționată de cele mai favorabile condiții, indiferent de legea avută în vedere la momentul începerii executării pedepsei, formulării cererii de liberare condiționată sau al condamnării definitive”.
“Exprimându-ne opinia, considerăm că legea penală avută în vedere la momentul cererii de liberare condiționată ar trebui să se refere la dispozițiile în vigoare în raport cu data formulării cererii. În succesiunea legilor penale constatăm că de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict și până la încetarea sau stingerea acestui raport, prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate pot interveni una sau mai multe legi penale, iar legea aplicabilă este legea penală mai favorabilă”, se mai arată în adresa DNA.
“Liberarea condiționată nu reprezintă un drept al condamnaților”
Astfel, “liberarea condiționată nu reprezintă un drept al condamnaților, ci doar o vocație pe care o au, prin voința legiuitorului, toți condamnații după ce au executat fracțiunile de pedeapsă stabilite de lege și îndeplinesc condițiile exprese”.
Totodată, dispozițiile din Codul Penal în vigoare prevăd în mod expres că liberarea condiționată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat fracția și dacă a îndeplinit integral obligațiile civile.
“Considerate a fi mai severe aceste condiții, nu sunt aplicate de către unele instanțe, nici în situația în care condamnarea definitivă s-a dispus prin aplicarea dispozițiilor din noul Cod Penal, care la momentul condamnării reprezentau legea penală mai favorabilă. Așa fiind, în astfel de situații, dispozițiile Curții Constituționale privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile nu se mai regăsesc. Practic, o astfel de interpretare determină împărțirea aplicării dispozițiilor legale în mai multe categorii”, se mai arată în adresa DNA.
Victoria
Victoria şefei DNA împotriva puşcăriaşilor apăraţi de ANAF prin neexecutarea confiscării averilor vine la 1 an şi jumătate de la condamnarea lui Dan Voiculescu (8 august 2014), care trebuie să dea statului 60 de milioane de euro (împreună cu ceilalţi 11 complici aflaţi şi ei în închisoare).
Kovesi “plângea” în urmă cu un an, la bilanţul DNA pe 2014, că ANAF nu a recuperat decât 10% din suma de 310 milioane de euro stabilită de instanţe drept prejudicii produse statului de către corupţii condamnaţii definitiv. După încă un an, ANAF a reuşit să-i confişte lui Dan Voiculescu doar 1% din averea obţinută ilegal prin privatizarea ICA.
Aşteptăm cu interes bilanţul DNA pentru anul 2015, care fva fi prezentat în această lună. Vom afla la cât a urcat suma pe care ANAF o are de confiscat în ultimii doi ani.
ANAF, dosar penal
Amintim că în 2 februarie, DNA anunţa că funcționari publici din cadrul ANAF şi ai altor instituții ale statului, precum și condamnaţi aflaţi în închisoare sunt anchetaţi de procurorii anticorupţie într-un dosar penal “constituit în condițiile în care hotărâri judecătorești definitive nu au fost executate sub aspectul recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat”.
“Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciunea săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul și nerespectarea hotărârilor judecătorești, de către funcționari publici din cadrul ANAF, al altor instituții și de către persoane condamnate la pedepse privative de libertate. Acest nou dosar penal s-a constituit în condițiile în care hotărâri judecătorești definitive nu au fost executate sub aspectul recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat”, se arată într-un răspuns DNA trimis marți Agerpres.
Potrivit DNA, o adresă care conține documente referitoare la o executare silită a fost primită și înregistrată la DNA, fiind luată în considerare în dosarul penal.
Printre altele, procurorii efectuează cercetări cu privire la neexecutarea de către ANAF a hotărârii judecătorești în cazul lui Dan Voiculescu în legătură cu recuperarea prejudiciului în dosarul ICA. La dosarul deschis de DNA a fost atașată o adresă a judecătoarei Camelia Bogdan, președintele completului de la Curtea de Apel București care a dat sentința definitivă în dosarul ICA.
Scuza lui Gelu Diaconu
Laţul s-a strâns pe nesimţite în jurul gâtului lui Gelu Diaconu, şeful ANAF. Credea că scapă în continuare, astfel că, la jumătatea lunii ianuarie a.c., după ce a tărăgănat un an şi jumătate confiscarea averii lui Voiculescu, cu tupeul caracteristic, le-a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel București lămuriri în legătură cu modul în care trebuie pusă în executare sentința privind recuperarea prejudiciului în dosarul ICA, printre care se află și sediul trustului Intact.
Argumentul şefului ANAF a fost că avocații familiei Voiculescu au deschis mai multe procese în civil şi au blocat procedura de executare silită.
Numai că judecătorii Curţii de Apel București au decis, la finalul lunii ianuarie – deci foarte rapid -, că nu există niciun impediment pentru ca ANAF să confiște imobilele dobândite de Voiculescu prin privatizarea frauduloasă a ICA.
În aceste condiţii, Gelu Ştefan Diaconu avea o problemă nu numai penală, ci şi în Guvern, fiind de neînţeles de ce îl mai păstrau în funcţie ministrul Finanţelor, Anca Dragu, şi premierul Dacian Cioloş.
Ieri, Gelu Diaconu a fost demis de premier, la o zi după ce DNA a început urmărirea penală împotriva lui pentru favorizarea unui alt infractor, în dosarul fraudării fondurilor europene alocate ţiganilor săraci. Dosarul are 12 inculpaţi: în afară de Nicolae Păun, liderul Partidei Romilor, de Mădălin Voicu şi de soţia sa Carmen Olteanu, sunt cercetaţi penal atât Gelu Diaconu, cât şi mâna sa a dreaptă, vicepreşedintele ANAF Mihai Gogancea-Vătăşoiu, demis şi el de premierul Dacian Cioloş.
