La aproape un an de la darea lui în urmărire internațională și de la arestarea în Emiratele Arabe Unite la solicitarea autorităţilor române, Florian Walter, proprietarul companiei Romprest, a fost extrădat pentru a fi cercetat în dosarul în care este acuzat de evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat.

florian-walter-romprest
sursă foto bacaunet

Florian Walter a fost adus sâmbătă seară la București, sub escorta Poliției Române.

”La această oră (22.00 – n.r.), W. Florian se afla în custodia Poliției Române. Acesta a fost depistat în Emiratele Arabe Unite, iar în această seara a fost adus în România. La data de 5 martie a.c., o escortă formată din polițiști ai Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au adus în țară un bărbat, urmărit la nivel internațional”, se arată într-un comunicat al Poliției Române.

Florian Walter a fost adus la București, sub escorta Poliției Române

Florian Walter este căutat prin INTERPOL din 22 mai 2015, pe numele lui fiind emis un mandat de arestare în lipsă, după ce a fost pus sub acuzare de procurorii DIICOT Ploieşti în urma perchezițiilor din 6 mai.

Într-un dosar ce se judecă deja de la sfârşitul lunii mai 2015 au fost deferiți instanței 18 inculpați, printre ei numărându-se şiNicolae Capră, unul dintre finanţatorii clubului de fotbal Petrolul Ploieşti.

Plecat din țară în momentul perchezițiilor anchetatorilor, Walter este cercetat într-un dosar separat.

În infracțiunile comise de cei 19 este implicată compania Romprest Service SA, care apare ca parte responsabilă civilmente în acest caz.

Potrivit procurorilor, în perioada 2012 – 2013, firma Romprest ar fi fost implicată într-un lanţ de tranzacţii comerciale fictive al căror rol era fie de a reduce baza de impozitare, fie de a beneficia de returnări ilegale de TVA. Astfel, procurorii anchetează modul în care Romprest angaja forţa de muncă folosită în oraşele în care societatea are contracte pentru salubrizare cu autorităţile publice locale.

Reprezentanții legali ai acestor firme fantomă nu pot fi identificați sau și-au declarat domiciliile în Republica Moldova sau în Ungaria.

Firmele fantomă mai erau utilizate și pentru a retrage din conturi mari sume de bani, cu diverse justificări: achiziție de fier vechi și de cereale, creditări și recreditări de societate.

Procurorul-șef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, a explicat în 6 mai 2015 cun în numai două luni, compania Romprest a fraudat bugetul de stat cu 20 milioane lei, prin crearea unui circuit fictiv format din 4 societăți comerciale, fără documente, fără mijloace de transport, fără delegații.

„A fost un grup extrem de bine organizat, cu sarcini bine stabilite. Acest grup a fost coordonat de reprezentantul Romprest, inclusiv în demersul de finanțare a firmelor fantomă sau de creare a traseelor financiare. Suma totală supusă procesului de spălare a banilor este de 14 milioane euro. Acești bani au intrat în circuitul legal fie prin aport la capitalul Romprest, fie prin depunerea în conturile a două societăți comerciale nerezidente din Canada și SUA”, a spus Hosu.

Prejudiciul produs bugetului de stat este în valoare totală de 4,5 milioane de euro, reprezentând impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, la care se adaugă suma de 60.494.600 de lei (echivalentul a 14 milioane de euro) supusă procesului de reciclare. Anchetatorii au instituit măsuri asiguratorii până la concurenţa sumei de 18 milioane de euro.

author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version