“Dacă procurorii ar fi subordonați Executivului, cum ar putea să deschidă ei investigații față de un membru al Guvernului sau față de un secretar de stat sau față de altă persoană cu funcție importantă care este și membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanție că investigația este corectă și imparțială? Ar exista vreo garanție că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta? Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigații privind deputați sau senatori?”, le-a propus Laura Codruța Kovesi acest “exercițiu de imaginație” participanților la Convenția ONU împotriva Corupției, care are loc la Viena.
Pprocurorul-șef al DNA a precizat că “cea mai mare provocare este acum păstrarea independenței magistraților”.
“Zilele acestea se dezbate în Parlamentul român o lege vizând statutul magistraților care, dacă va fi aprobată, va afecta grav independența Justiției și va institui un control politic asupra activității procurorilor. De aceea, recomandările de la Jakarta sunt tot mai actuale și mai importante”, a arătat șefa DNA.
Potrivit unui comunicat al DNA, Kovesi a fost invitată să participe la evenimentul cu tema “Analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenței și eficienței agențiilor anticorupție”, organizat în cadrul celei de-a VII-a sesiuni a Conferinței Statelor Părți (COSP) la Convenția ONU împotriva Corupției (UNCAC).
“În fața participanților — șefi ai autorităților anticorupție, practicieni și experți anticorupție din întreaga lume — procurorul-șef al DNA a rostit un discurs intitulat ‘Protejarea independenței DNA: relevanța principiilor de la Jakarta’, în care a subliniat care au fost premisele esențiale pentru obținerea unor rezultate credibile și reale în lupta cu corupția: independența sistemului judiciar, o structură specializată în combaterea corupției, legislație care să ofere instrumente investigative. Procurorul-șef al DNA a scos în evidență cele două valențe ale independenței — independența sistemului de justiție raportată la relația cu autoritatea executivă și legislativă, dar și la independența individuală a procurorului în cadrul ierarhiei interne”, precizează sursa citată.
Kovesi a amintit că, din 2013 până în prezent, DNA a trimis în judecată 68 demnitari: un prim-ministru, doi vice premieri, 11 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și un membru al Parlamentului European.
Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 pentru fapte de corupție sau fapte asimilate faptelor de corupție: cinci miniștri, 17 deputați, patru senatori și un membru al Parlamentului European.
“Recuperarea pagubelor cauzate prin infracțiuni reprezintă o componentă importantă în cauzele DNA. În aceeași perioadă, DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste două miliarde euro. Rezultatele prezentate n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenți”, a spus Laura Codruța Kovesi.