La o săptămână de la solicitarea DIICOT, președintele Klaus Iohannis a transmis, marți, ministrului Justiției avizul privind urmărirea penală a celor patru foști miniștri acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de complicitate la delapidare în dosarul Rompetrol II: Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
De acum, nimic nu le mai stă în cale procurorilor DIICOT să continue cercetarea și să trimită în cel mai scurt timp dosarul în instanță, spre judecare.
Cauza a fost disjunsă dintr-un dosar trimis în judecată, în urmă cu 10 ani, 12 inculpați în frunte cu Dinu Patriciu, dosar care a primit sentința definitivă în octombrie 2014, la două luni după moartea afaceristului, și în care au fost condamnați la închisoare cu executare 5 inculpați iar restul – cu suspendarea pedepsei.
Acum, la 18 ani de la privatizarea “cu cântec” a Rafinăriei Petromidia, DIICOT a reactivat dosarul Rompetrol II.
Cei patru foști miniștri sunt acuzați de iniţierea şi promovarea OUG 118/2003 prin care au convertit în obligațiuni datoria de 603 milioane de dolari a afaceristului Dinu Patriciu pentru Rompetrol Rafinare S.A.: Dan Ioan Popescu (DIP, pentru cunoscători), Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Concret, “în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”.
„Urmare a activităţii infracţionale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative”, arată anchetatorii.
Nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei în 27 octombrie 2003 însă conţinutul acesteia a fost diferit de cel al notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
DIP, apărătorul lui Patriciu la ICSID
În ceea ce îl priveşte pe Dan Ioan Popescu, acesta a continuat şi după încetarea calităţii de ministru să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de Patriciu, „depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate”.
Vlădescu și Pogea au blocat recuperarea banilor
Următorii miniștri de finanțe, Sebastian Vlădescu (în perioadele 22.08.2005 – 5.04.2007 și 23.12.2009 – 3.10.2010) şi Gheorghe Pogea (22.12.2008-23.12.2009), „cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare” şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele”, acuză procurorii.
Ponta a șters 400 de mil de dolari din datorie
Amintim că din datoria lui Patriciu s-a ales praful, după ce fostul premier Victor Ponta a șters 400 de milioane de dolari, printr-o Hotărâre de Guvern aprobată în ianuarie 2014, din datoria totală de 603 milioane moștenită de KazMunaiGaz (KMG) din Kazahstan de la Patriciu.
Statul român nu se va alege însă nici cu restul de 200 de milioane de dolari, deoarece, potrivit respectivei HG, banii sunt în schimbul unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, ce vor fi răscumpărate de compania de stat din Kazahstan.
KMG International susține că și-a asumat față de Guvernul român dezvoltarea unui fond de investiții mixt româno-kazah, cu un aport de capital de 150 de milioane de dolari și “urmărind o țintă totală a activelor de până la 1 miliard de dolari, în funcție de condițiile de piață”.
Mai mult despre povestea Rompetrol, AICI.
