Zeci de avocaţi au protestat, luni, pe treptele Palatului de Justiție din București, față de condamnarea la 5 ani de închisoare a confratelui lor Robert Roșu, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale Băneasa și a Pădurii Snagov – prejudiciu de 146 de milioane de euro.
Uniunea Barourilor din România (UNBR) a anunţat că susţine protestul, inclusiv prin neparticiparea la şedinţele de judecată ale completului de la Instanţa supremă care l-a condamnat pe avocat.
UPDATE! Paul al României a fugit din țară. Condamnări definitive cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”
Într-un comunicat de presă, UNBR a transmis că „discrepanţa radicală” între decizia de achitare dată în cazul avocatului Robert Roşu de Curtea de Apel Braşov şi condamnarea la 5 ani închisoare aplicată de Instanţa supremă „arată slăbiciunile sistemului, cu consecinţe asupra credibilităţii justiţiei, atât în rândul avocaţilor, cât şi al publicului larg”.
„Pornind de la cazul avocatului Robert-Mihăiţă Roşu, condamnat în dosarul ‘Băneasa’, la data de 17 decembrie 2020, UNBR readuce în discuţia corpului profesional, a autorităţilor şi a publicului problemele privind acuzarea şi condamnarea avocaţilor pentru demersurile făcute în reprezentarea şi consilierea clientului (…) În condiţiile în care una dintre instanţe a constatat că toate faptele avocatului se înscriu în exerciţiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) şi că nu există probe că a comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună restituirea bunurilor revendicate de unul dintre inculpaţii pe care îi reprezenta, este inacceptabil şi depăşeşte puterea de înţelegere cum, în aceeaşi speţă, hotărârea finală este radical diferită”, a precizat, vinerea trecută, UNBR.
Preşedintele Instanţei supreme, Corina Creţu, a transmis sâmbătă, într-un comunicat de presă, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie recunoaşte şi susţine dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane sau organizaţii, inclusiv sub aspectul exprimării unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătoreşti, însă “discursul public la adresa serviciului public al justiţiei ar trebui însă să se caracterizeze, dincolo de contextul emoţional, prin rigoare, echilibru şi o minimă echidistanţă din partea tuturor persoanelor implicate”.
