Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, le-a a explicat miercuri judecătorilor CCR că Florin Iordache nu are nicio atribuție să sesizeze Curtea în numele președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care i-a delegat această sarcină pentru că – sfântă coincidență! – excepția de neconstituționalitate este trasă la indigo cu cea invocată de avocații săi în dosarul “Bombonica”.

sursă foto RTV

Concret, Dragnea cere Curții Constituționale, prin intermediul lui Iordache, să declare că toate completurile de 3 judecători de la ÎCCJ au fost nelegal constituite, iar el să scape de condamnarea de 3 ani și 6 luni pronunțată în iunie 2018 de un astfel de complet.

Un alt complet nu ar mai putea să-l condamne, pentru că, până la pronunțarea sentinței, faptele se vor prescrie.

Cristina Tarcea a explicat: “Inițial, numai Președintele României avea atributul de a sesiza CCR pe tema conflictului de natură constituțională între instituții. Ulterior s-a mers pe ideea că aceste atribuții pot fi conferite președintelui Senatului și președintelui Camerei Deputaților, care pot înlocui Președintele în caz de imposibilitate de exercitare a funcției”.

Apoi, această atribuție s-a extins și la prim-ministru, dar atât în Regulamentul Camerei Deputaților, cât și în cel al Guvernului, dar mai ales Decizia 538/2018 a CCR interzice delegarea acestei atribuții de către titulari . “Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul nu poate să-și delege atribuțiile, iar președintele Camerei Deputaților poate să facă acea delegare”, a mai spus Tarcea.

Iată pledoaria Cristinei Tarcea:

“Pe rolul completurilor de 5 judecători legal constituite se află apeluri soluționate de completuri de 3 judecători (unul dintre ele fiind al lui Liviu Dragnea, condamnat anul trecut de un complet de 3 judecători la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare – n. red.). Ceea ce se dorește de la judecătorii constituționali este să se substituie instanțelor de judecată și să se pronunțe asupra completurilor de 3 judecători în locul instanțelor de drept comun,

Cine face sesizarea? Un vicepreședinte al Camerei Deputaților, în virtutea delegărilor de competențe atribuite de președintele Camerei Deputaților. Sesizarea a fost făcută cu încălcarea voinței CCR, care printr-o decizie de anul trecut, a statuat că atribuțiile constituționale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate. Prin acea decizie, dumneavoastră ați spus că, printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru, este și acela de sesizare a CCR cu un conflict.

De ce acea decizie trebuie să se aplice și președintelui Camerei Deputaților: în cadrul dezbaterilor de la revizuirea Constituției din 2003, inițial atribuția de sesizare a CCR cu un conflict juridic fusese acordată doar președintelui României. Ulterior, s-a mers pe ideea ca aceste atribuții pot fi conferite și președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului ca fiind singurii care pot substitui președintele în ipoteza în care șeful statului se află în imposibilitatea constituțională de exercitare a atribuțiilor. Ulterior, s-a votat ca această competență să o aibă și un număr de 25 de senatori sau 50 de deputați, dar votul a fost reluat și decizia finală a fost ca doar președintele României, președintele Senatului, al Camerei Deputaților, prim-ministrul și președintele CSM pot exercita această prerogativă. S-a renunțat la dreptul senatorilor și deputaților de a sesiza CCR cu un conflict juridic. Prin urmare, un senator sau un deputat sau un grup de senatori sau de deputați nu reprezintă Parlamentul.

Valer Dorneanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților la acea vrme, a susținut dreptul exclusiv a președinților Parlamentului de a sesiza CCR cu un conflict juridic. Iată declarația: ”Curtea Constituțională soluționează conflictele de natură constituțională. Se elimină deputații și senatorii, pentru că nu sunt autorități publice și nu reprezintă Parlamentul și niciuna din Camere”.

Dragnea a încălcat jurisprudența CCR

Liviu Dragnea, spre deosebire de omologul său de la Senat, a încălcat jurisprudența CCR și voința Constituantei atunci când și-a delegat către Iordache toate atribuțiile de președinte al camerei Deputaților, a acuzat Tarcea.

“M-am uitat și la Senat să văd cum arată un ordin de delegare. Am constatat că Senatul respectă decizia CCR și a legiuitorului constituant. În vreme ce ordinul președintelui Camerei Deputaților prevede delegarea tuturor atribuțiilor, la Senat se prevede că doar conducerea curentă este delegată. A da o altă interpretare, ar însemna că oricine în locul președintelui CSM, de exemplu, să poată face o astfel de sesizare, că oricine în locul celorlalți titulari ai sesizării să o poată face, ceea ce e absurd și neconstituțional.

Dacă veți admite această sesizare, veți fi obligați să vă schimbați propria jurisprudență în decurs de mai puțin de patru luni și jumătate. Hotărârea dumneavoastră de azi nu va avea efecte doar asupra Înaltei Curți, ci asupra tuturor instanțelor din țară”, i-a avertizat președinta ÎCCJ pe judecătorii constituționali.

La ÎCCJ nu este nevoie de completuri specializate

Șefa Instanței supreme a explicat că prevederea legislativă prin care se impunea constituirea de completuri specializate la instanțe nu a vizat și Înalta Curte, deoarece nu legea de funcționare a Instanței Supreme a fost modificată, ci legea celorlalte instanțe.

De asemenea, Tarcea a explicat că la ÎCCJ nu este nevoie de completuri specializate, deoarece legea le conferă specializare tuturor judecătorilor.

”La Înalta Curte de Casație și Justiție, toți judecătorii sunt specializați în materie de corupție, în virtutea legii”, a argumentat Tarcea.

Președinta ÎCCJ a mai spus că au fost ani în care dosarele judecate de Instanța Supremă au fost 100% dosare de corupție și alți ani în care proporția a fost de 80%. ”Dacă am fi trimis doar la completuri specializate, ce ar fi judecat ceilalți judecători”, a argumentat ea.

La ieșire, șefa Instanței supreme le-a spus jurnaliștilor că ”deocamdată nu putem specula asupra efectelor, deci unei eventuale decizii de admitere asupra cauzelor definitive.

“Tocmai am trimis o statistică ieri (marți -) la CCR în care am arătat că în perioada 2003-2018 au fost soluționate 170 de cauze, care intră sub incidența Legii 78/2000”, a afirmat Cristina Tarcea.

Întrebată dacă există o explicație pentru care 15 ani nimeni nu a invocat o nelegalitate a compunerii instanțelor specializate, Cristian Tarcea a răspuns: „Sigur că există o explicație. Completele au fost alcătuite potrivit legii”.

Despre apariția acestor critici exact acum și dacă sunt mai degrabă de natură politică, decât juridică, președintele ÎCCJ a spus: „Nu pot specula pe tema asta. Probabil. O să ascultăm reprezentantul dreptului de acțiune constituțională și o să vedem”.

Marți, Cristina Tarcea a spus la Realitatea TV că demersul lui Iordache este “o presiune asupra instanțelor de judecată și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție”. “Eu am intuit de la sfârșitul anului trecut că va urmă un atac și pe completurile de trei. (…) Mă mir chiar de ce a întârziat atât de mult, dar atacul inițial a plecat pe completurile de trei la modul general și, probabil, le-a mai trebuit un pic de timp că să realizeze că de fapt completurile de trei sunt legal constituite, dar au probleme anumite completuri de trei judecători”.

Ea a precizat că sesizarea la CCR vizează toate completurile de trei judecători în perioada 2003-2019, “deci îi ajută pe toți cei care au fost judecați de un complet de trei judecători”.

author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version