Președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, așteaptă, luni, sentința definitivă în dosarul mărturiei mincinoase și favorizării infractorului, după o amânare din partea magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Tăriceanu a fost achitat în primă instanță, însă numai pentru mărturie mincinoastă, neluând în calcul acuzația procurorilor de favorizare a infractorului, în dosarul retrocedărilor ilegale a Fermei Băneasa și pădurii Snagov – în care însă nu s-a pronunțat nici măcar sentința la instanța de fond Curtea de Apel Brașov.
Dosarul a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016, însă procesul a fost reluat de la zero un an mai târziu, la completul de 3 judecători, după ce o judecătoare s-a pensionat.
Acum, completul de 5 judecători stabilise inițial pronunțarea pentru data de 8 aprilie, însă a fost amânată. Procuroriul de ședință al DNA a cerut atunci rejudecarea procesului: “Dispuneți casarea sentinței penale 318 din 2018 și rejudecați, având în vedere că instanța de fond nu s-a pronunțat pe fapta pentru care a fost trimis în judecată (favorizarea infractorului – n.r.) Sunt întrunite în cauză elementele de mărturie mincinoasă, nu cum instanța de fond a refuzat să cerceteze. (…) Vă solicităm să dispuneți casarea cu trimitere spre judecare. Judecătorii de fond nu s-au pronunțat cu privire la actul de sesizare. Ar fi o încălcare a dreptului de apărare al inculpatului și al Parchetului”.
În ultimul cuvânt în fața judecătorilor, președintele Senatului a catalogat întreg procesul drept o înscenare:
“Consider că acest proces în care am fost antrenat este o înscenare ca urmare a recomandărilor făcute în MCV, ca rezultatele luptei împotriva corupției să se soldeze cu “big fish”. Datorită pozițiilor pe care le-am avut sau le dețin fac parte din această categorie. Au încercat să mă târască într-un proces de corupție, nu au avut alte elemente, au încercat cu evaziunea fiscală, ar fi fost simplu pentru procurori să vadă că acea presupusă tranzacție nu a fost în realitate făcută. Au încercat să sugereze că eram la curent cu acea tranzacție. În 2008 aveam o agendă suficientă ca să am grijă și de cabinetul soției”.
Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu au solicitat instanței, să mențină soluția pronunțată în urmă cu un an de Completuld e 3 judecători: “Solicităm să respingeți apelul ca nefondat menținând soluția atacată. Soluția este legală și temeinică. Consider că instanța fondului a procedat corect, este o hotărâre model și au aplicat corect deciziile Curtii”.
Potrivit anchetatorilor DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Procurorii afirmă că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
