Pentru turci s-a întors Stalin din mormânt
Preşedintele Turciei, ERDOGAN, se îndreapta către eşafod, către glonţ, am spus în această dimineaţă, invitat la Realitatea PlusTV. De ce? Din cauza măsurilor total nedemocratice luate în Turcia după lovitura de stat eşuată. Aceste acţiuni impuse de Erdogan, fără acoperire legală, îl trimit pe “STALIN” în faţa unei puşti, unui pluton. Şi nu mai contează dacă va fi atentat sau pedeapsă legală sau dacă va fi o nouă lovitură de stat coordonată de Armata turcă.
Uciderea civililor, greșeală uriașă
Practic, aşa cum puciştii au comis greşeala capitală de a trage în cetăţeni, şi Erdogan comite o eroare capitală prin faptul că terfeleşte în public Armata, Justiţia, Media şi Executivul.
Prin aceste fapte, Erdogan nu mai este preşedinte ales democratic, ci SULTAN; un sultan detronat în trecut de părintele Turciei moderne, Kemal Ataturk.
Atenție! Perfidul Erdogan nu se atinge de politicieni pentru a arăta că el respectă democrația. Total fals! Democrația mai înseamnă și libertatea de decizie în cadrul instituțiilor de stat.
Bazându-se pe o economie prosperă, Erdogan duce Turcia într-o zonă foarte periculoasă, de dictatură. Prin ultimele măsuri, el s-a îndepărtat de principiile enunţate de Ataturk, îndreptându-se căte sultanat.
Turcia este a doua forţă armată din NATO, după SUA, cu peste 1 milion de militari bine antrenaţi. Dar prin acţiunile sale medievale, Erdogan renunţă la principiile NATO.
Violenţa ordinelor lui Erdogan împotriva celor care nu gândesc la fel ca “sultanul” aduc izbitor de mult cu cele comandate în Iugoslavia de criminalul de război Milošević.
Turcia, stat strategic
Turcia are o Constituţie democratică, este o ţară laică în care Armata este garantul stabilităţii.
Puciştii au încălcat Constituţia, au pierdut şi, acum, trebuie să plătească preţul corect, democratic, prin dreaptă judecată, nu prin mazilire în piaţa publică, nu prin împuşcare pentru că aşa vrea Erdogan.
Erdogan încalcă cu bună-ştiinţă democraţia. Are motive personale şi ştie că dacă pune mâna pe Turcia poate juca la două capete: UE&SUA sau Rusia – şi undeva, în întunericul minţii sale, cu ISIS în coadă.
Turcia este plasată stategic. Prea strategic pentru cinicul Erdogan. Turcia are Bosforul, vămuiește drumul ţiţeiului din Irak şi, extrem de important, administrează conducta de gaz din Azerbaijan spre Europa – conductă de gaz care arată pisica Ţarului Putin!
De asemenea, Erdogan este sultan peste o ţară din Top 20 Economic iar Armata pe care vrea să o pună în genunchi la poalele mantiei sale dictatoriale operează 90 de focoase nucleare; e drept, deţinute de SUA.
Întrebări necesare
Cum se face că Armata concepută de Ataturk a ratat lovitura de stat – prima din istoria acestei țări? Cine pe cine a trădat?
Ce informaţii a avut serviciul de contrainformaţii al NATO şi cine a beneficiat de ele?
De ce Erdogan terfeleşte imaginea Armatei, Poliţiei şi Justiţiei prin acţiuni medievale, în contradicţie totală cu mesajele sale din media aservită, chiar și la CNN?
De ce Erdogan NU a pornit o “vânătoare de vrăjitoare” sub acoperişul legilor din Trucia?
Ce mesaj vrea să trimită Erdogan ţărilor membre NATO, în special SUA?
La ce trebuie să se aştepte kurzii din Trucia din partea lui Erdogan? Care ne demonstrează în aceste zile că este reîncarnarea lui Stalin.
Prin nerespectarea statului de drept – anchete instrumentate de procurori şi apoi judecate în tribunale –, ce mesaj vrea să transmită Erdogan ţărilor din Uniunea Europeană?
De ce vrea Erdogan introducerea pedepsei cu moartea?
L-a interesat vreodată pe Erdogan să adere la UE?
Concluzii pertinente
Sultanul Erdogan are acoliţi în Trucia, informatori infiltraţi în NATO, politiceni prieteni în ţările UE şi un sprijin în politica expansionistă a Țarului Putin – alt cinic, alt malefic.
Sultanul Erdogan vrea toată puterea în Turcia; repet, acţiunile sale se aseamănă izbitor cu cele puse în practică de Milošević, iar Milošević a murit în pușcărie!
Sultanul Erdogan vrea pedeapsa cu moartea pentru a-i reduce la tăcere totală pe toţi opozanţii – fie ei politiceni, jurnalişti, magistrați sau militari.
Sultanul Erdogan a premeditat arestările şi destituirile din aceste zile. Eşuata lovitură de stat i-a oferit momentul mult aşteptat de “defrişare”. Ura sa pentru procurori, pentru magistrați, izovâtă din faptul că aceștia l-au acuzat pe fiul său de afaceri cu ISIS, a dat în clocot și a scos la lumină un lider malefic foarte aproape de granița cu România.
Sultanul Erdogan ştie că, prin epurare, prin păstarea în funcţie doar a celor care îi pupă pola, poate să joace extern la mai multe capete. Cu Turcia la picioare, Sultanul Erdogan va negocia de pe altă treaptă cu SUA, UE şi Rusia.
Sultanul Erdogan are un aliat greu de destructurat: economia performantă. Această stare de fapt convine poporului needucat – dar numeros.
Însă această stare se poate transforma uşor într-o economie secetoasă. Este cazul Serbiei după sultanatul lui Milošević şi, mai nou, situaţia străbătută acum de Venezuela după sultanatul lui Hugo Rafael Chávez.
Punctez aici faptul că Venezuela este o ţară foarte bogată în petrol – adică poate genera poporului o situaţie de bunăstare – dar care traversează în prezent o perioadă dramatică din cauza conducerii promovată de „sultanul” Chávez.
Sultanul Erdogan, după ce îi va executa pe duşamanii săi, va nuanţa acţiunile dictatoriale, va deveni democrat de faţadă: va renunţa la pedeapsa cu moartea, pentru a continua procesul de aderare la UE etc.
Sultanul Erdogan poate deveni primul dictator, primul STALIN, într-o ţară cu o constituţie democratică. O anomalie extrem de periculoasă pentru Europa.
Perfidul Erdogan a scos în stradă „carne de tun”
Am scris că puciștii au comis o greșeală mare atunci când, provocați fiind, au tras în cetățeni. Puciștii au cerut populației să nu iasă în stradă. Machiavelicul Erdogan le-a cerut turcilor să iasă în stradă. În acest prim război al nervilor a câștigat Erdogan!
Puciștii nu au știut cum să gestioneze situația generată de perfidia lui Erdogan care a scos „carne de tun” în stradă și efectul s-a materalizat în câteva sute de morți din rândul civililor.
Pentru prezent, nu mai contează CINE a început primul să folosească armele de foc. Mulți civili au CĂZUT sub gloanțele militarilor. A fost tot ce a contat în ACELE momente de stres total. De fapt, puciștii au îngropat lovitura de stat în secunda când au RATAT arestarea și asasinarea lui Erdogan.
P.S. La întrebarea “L-a interesat vreodată pe Erdogan să adere la UE?”, eu zic că NU! Iar dacă democraţia nu va fi reinstaurată în următoarele zile în Turcia, rămân fidel ideii că ERDOGAN se îndreapta către eşafod, către glonţ. Într-un viitor apropiat!
