Meteahna primarilor şi şefilor de consilii judeţene de a le da subalternilor sporuri nesimţite, dar şi de a plăti clientelei politice lucrări neexecutate s-a perpetuat şi în 2014, Curtea de Conturi constatând un prejudiciu de peste o jumătate de miliarde de lei.
Primul în top este fostul primar general Sorin Oprescu, care a produs un prejudiciu Primăriei Municipiului Bucureşti de 137,9 milioane de lei. Urmează judeţul Constanţa, stăpânit de baronul PSD Nicuşor Constantinescu – cu 47,6 milioane de lei prejudiciu – şi cel al judeţului Timiş, cu 40,7 milioane de lei.
Iată ce scrie în Raportul Curţii de Conturi pe anul 2014: “S-a perpetuat acordarea de sporuri sau drepturi băneşti către personalul din administraţia publică locală, în baza contractelor/ acordurilor colective de muncă sau a dispoziţiilor/ deciziilor conducătorilor instituţiilor, cu nerespectarea regulilor şi principiilor stabilite prin legile-cadru care au instituit un nou sistem de salarizare, cu norme juridice noi şi fără să se aibă în vedere că toate actele juridice emise în baza legislaţiei anterioare care nu îşi mai regăsesc temei în noua legislaţie nu se mai aplică”.
Spor de fidelitate şi loialitate
S-au efectuat plăţi ilegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale.
Bani irosiţi au fost şi la consumul de carburanţi, materiale de întreţinere, asigurări auto, parc auto.
Protocolul costisitor şi servicii de avocatură ilegale
”S-a constatat efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale, decontarea cheltuielilor efectuate fără prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum şi alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localităţii, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale), efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate şi neavizate, încheierea unor contracte de consultanţă şi asistenţă juridică cu cabinete de avocatură, în condiţiile în care entităţile au organizate în structura proprie compartimente juridice”, se mai arată în Raportul Curţii de Conturi.
Achiziţiile publice, borcanul cu miere
Nu în ultimul rând, baronii locali au prejudiciat bugetele instituţiilor pe care le conduc nerespectând prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii, “cu consecinţe negative pe linia asigurării eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate, neasigurarea unor politici concurenţiale de achiziţie, care să permită obţinerea unui preţ la nivelul celui uzual practicat pe piaţă”.
Inspectorii enumeră cele mai multe abateri generatoare de prejudicii:
- plata unor servicii neexecutate de antreprenori, dar facturate şi plătite
- acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări care conţin cantităţi mai mari decât cele efectiv executate la anumite articole de cheltuieli, a unor materiale care au preţuri cu mult peste preţul pieţei
- acceptarea pentru decontare a unor documente care nu conţin informaţiile necesare pentru a certifica realitatea sumelor solicitate
- decontarea de mai multe ori a unor servicii, acestea fiind cuprinse în situaţii de lucrări succesive
- achiziţionarea de materiale, date ulterior în custodie executanţilor, dar care nu s-au mai regăsit în lucrările executate.
