Proiectul Legii bugetului pe 2021 a fost lansat în dezbatere publică, joi seară, când ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a ținut să meargă la Antena 3 pentru a da explicații pe sumele alocate.

Pe scurt, MFP estimează venituri de 364,9 miliarde de lei (32,67% din PIB), cheltuieli de 444,9 mld. lei (39,84% din PIB), astfel că deficitul va fi de 80 mld. lei (7,16% din PIB).

Guvernul nu se atinge de sporurile bugetarilor, în ciuda declarațiilor sforăitoare ale premierului Florin Cîțu privind „descoperirea” unor astfel de privilegii, pe care chiar el el-a plătit, ca ministru al Finanțelor, în ultimul an, în Guvernul Orban.

„Prioritatea numărul 1 este relansarea economică. De departe. E un buget al redresării economice. E bugetul care creează premisele revenirii României la o creştere economică, acea prognozată de 4,3%. În al doilea rând, este un buget al responsabilităţii, pentru că revenim de la o zonă de deficit de 9,8% la una de 7,1%, deci, practic, revenim la un traiect de consolidare a deficitului bugetar şi ţintim să ajungem la 3%, să revenim în parametri la orizontul anului 2024. Şi în al treilea rând, e bugetul care asigură premisele pentru susţinerea cheltuielilor cu criza sanitară”, a spus Alexandru Nazare, la Antena 3.

Deficitul estimat pentru 2021 este de (7,16% din PIB), iar inflația medie anuală este prevăzută a fi de 2,4%.

Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 87,35 miliarde de lei (7,16% din Produsul Intern Brut), în condiţiile unor venituri de 364,907 miliarde de lei (32,67% din PIB), şi ale unor cheltuieli de 444,907 miliarde de lei (39,84% din PIB), potrivit documentului lansat în dezbatere publică.

Cheltuielile de investiţii sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% în PIB, iar în anul 2024 MFP estimează că vor însuma 67,5 miliarde de lei.

Totodată, iar câştigul salarial mediu net este calculat de MFP la 3.323 lei/lună, iar numărul șomerilor este extrem de optimist: 310.000 în anul 2021.

În decembrie 2020 erau angajați aproape 1,25 milioane bugetari, din care 801.813 în administrația centrală. Anul trecut, în timpul Guvernului Orban, au fost făcute 14.000 de angajări la stat, dintre care 5.000 în aparatul central.

În ciuda pandemiei de coronavirus, salariile bugetarilor au crescut, iar Guvernul Orban a alocat sporul aberant de 30% pentru angajații prefecturilor, pe care premierul Cîțu susține acum că l-a descoperit, de parcă nu l-a dat chiar el. 

Cheltuielile de personal ale statului sunt prevăzute pentru acest an la 109,5 miliarde lei, în condițiile în care, anul trecut, conform execuției bugetare, au însumat 109,9 miliarde lei, în creștere cu 7,5% față de 2019. MFP estimează o creștere la 110,6 miliarde de lei a acestor cheltuieli, până în anul 2024.

În Raportul pe buget sunt prevăzute următoarele măsuri pentru anul 2021

  • menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;
  • menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
  • menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;
  • neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;
  • compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale;
  • prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2021 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;
  • studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.”

Download (DOC, Unknown)

Iată bugetele principalelor instituții, precum și cheltuielile de personal (cu numărul angajaților la nivelul din decembrie 2020): 

Ministerul Sănătății (MS): 17,4 miliarde lei (-11,2% față de bugetul de anul trecut), din care cheltuieli de personal 2,3 miliarde de lei, cheltuieli pentru bunuri și servicii 4,8 miliarde lei, iar transferuri între unități ale administrației publice 9,5 miliarde de lei.

Ministerul Educației: 28,5 miliarde lei (+2,8%), din care cheltuieli de personal 20 de miliarde de lei (-1,5%), cheltuieli pentru bunuri și servicii 86,5 milioane lei (-70,8%) și transferuri între unități ale administrației publice 5,6 miliarde lei.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE): 1,06 miliarde lei (-3%), din care cheltuieli de personal 526,7 milioane lei (+1,1%) pentru cei 2.060 angajați

Ministerul Afacerilor Interne (MAI): 20,9 miliarde de lei (+1,75%), din care cheltuieli de personal 12,7 miliarde lei (-2,75%), pentru cei 126.481 angajați

Ministerul Agriculturii: 25,9 miliarde lei (+10%), din care cheltuieli de personal674,1 milioane lei (-0,44%), pentru cei 5.850 angajați

Ministerul Apărării Naționale (MApN): din care cheltuieli de personal 20 miliarde lei (+3,4%) 6,7 miliarde lei (+1,3%), pentru 73.805 angajați

Ministerul Cercetării și Inovării: 1,92 miliarde lei (+24,3%), din care cheltuieli de personal 27,6 milioane lei (+163%)

Ministerul Culturii: 894,2 milioane lei (+12,8%), din care cheltuieli de personal32,7 milioane lei (-0,23%), pentru 418 angajați

Ministerul Dezvoltării: 7,15 miliarde lei (-19,19%), din care cheltuieli de personal 84 milioane lei (+1,9%), pentru 938 angajați

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: 6,58 miliarde lei (+186%), din care cheltuieli de personal 130,5 milioane lei (+0,94%) (fostul Minister al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri avea în decembrie 1.720 angajați)

Ministerul Energiei: 889 milioane lei (+15%), din care cheltuieli de personal 47,5 milioane lei (+63,9 milioane lei) – fostul minister avea în decembrie 1.720 angajați

Ministerul Finanțelor: 5,39 miliarde lei (-3%), din care cheltuieli de personal 3,08 miliarde lei (+0,19%), pentru 24.677 angajați

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 2 miliarde lei (+11,3%), din care cheltuieli de personal 118,1 milioane lei (+745%)

Ministerul Justiției: 4,68 miliarde lei (-2,5%) din care cheltuieli de personal 2,64 miliarde lei (-6,9%), pentru 16.615 angajați

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: 1,32 miliarde lei (18,8%), din care cheltuieli de personal 319,8 milioane lei (-0,61%), pentru 3.320 angajați

Ministerul Muncii: 53,7 miliarde lei (+10%), din care cheltuieli de personal 387,2 milioane lei (-0,83%), pentru 3.951 angajați

Ministerul Public: 1,54 miliarde lei (+1,3%), din care cheltuieli de personal 1,34 miliarde lei (+0,91%), pentru 6.147 angajați

Ministerul Tineretului și Sportului: 543,1 milioane lei (+3,2%), din care cheltuieli de personal 13,8 milioane lei (11,2%), pentru 136 angajați

Ministerul Transporturilor: 14,1 miliarde lei (+9,4%), din care cheltuieli de personal 62,1 milioane lei (+29%): 630 angajați (în ministerul anterior, care avea și Comunicațiile)

Secretariatul General al Guvernului: 1,98 miliarde lei (+5%), din care cheltuieli de personal 488,2 milioane lei (15,9%), pentru 4.492 angajați

Serviciul de Informații Externe (SIE): 390,7 milioane lei (-0,03%), din care cheltuieli de personal 245,2 milioane lei (-1,22%) – MFP nu oferă date privind numarul de angajați

Serviciul de Protecție și Pază (SPP): 397 milioane lei (+49,4), din care cheltuieli de personal 212,8 milioane lei (-0,78%), pentru 1.393 angajați

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 622,1 milioane lei (-9,8%), din care cheltuieli de personal 370,9 milioane lei (-2,5%), pentru 2.737 angajați

Serviciul Român de Informații (SRI): 2,7 miliarde lei (+0,56%), din care cheltuieli de personal 1,52 miliarde lei (+0,09%) – MFP nu oferă date privind numarul de angajați

Senatul României: 249,8 milioane lei (+24,2%), din care cheltuieli de personal 176,7 milioane lei (10,8%), pentru 802 angajați

Camera Deputaților: 478,8 milioane lei (+16,5%), din care cheltuieli de personal 333,1 milioane lei (+2,52%), pentru 1.602 angajați.

Proiectul de lege va fi adoptat de Guvern, cel mai probabil luni, apoi va fi tansmis Parlamentului, pentru dezbatere și aprobare.

Download (DOCX, Unknown)

author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version