Sebastian Burduja (36 de ani), lider al PNL Sector 1 și luat consilier onorofic de premierul Nicolae Ciucă (din 4 aprilie), va gestiona controversatul Cloud Guvernamental, de care se feresc AEP, DNA, CCR și alte instituții, pe motiv că SRI și STS vor avea acces la toate datele și documentele.
UPDATE: Burduja a fost acceptat de Iohannis și a depus jurământul de ministru.
Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, luni, președintelui Klaus Iohannis propunerile PNL ca Sebastian Burduja să fie ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, iar Marcel Boloș – ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Biroul Executiv (BEx) al PNL a decis, pe 21 aprilie, nominalizarea deputatului Sebastian Burduja pentru funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Premierul Ciucă l-a luat consilier onorofic pe liderul PNL Sector 1, Sebastian Burduja
Fiul lui Marinel Burduja, fost vicepreședintele al Bancorex (bancă devalizată în anii 90 prin acordarea a sute de împrumuturi preferențiale unor foști angajați ai Securității), Sebastian Burduja este de doar 3 ani în PNL, dar a intrat în partid direct șef al Filialei Sectorului 1, iar acum este promovat în Guvernul Ciucă pentru meritul de a se fi „luptat” la tv cu primărița Clotilde Armand.
În 2016, Burduja jr. a fondat partidul Partidul Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) și a candidat ca independent pentru Camera Deputaților, dar a ratat intrarea în Parlament.
În 2019, PACT a fost „înghițit” de PNL, iar Burduja a sărit direct în funcția de președinte al PNL Sector 1. A candidat pentru un mandat de deputat în 2020 pe lista PNL, iar de data aceasta nu a mai stat pe bară.
Ca ministru, Sebastian Burduja va avea în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României, care a lansat în 17 martie un proiect pentru cloud-ul guvernamental, proiect care a nemulțumit mai multe instituții.
Mai multe instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul guvernamental
Însă mai multe instituții publice refuză să utilizeze acest cloud ce va prelua sub „umbrela” sa sistemele IT hardware și software ale ministerelor și autorităților publice, în scopul digitalizării activității și serviciilor oferite de administrația publică.
Finanțat cu 500 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cloud-ul guvernamental va cuprinde toate autoritățile și instituțiile din administrația publică ce oferă servicii publice electronice de tip e-Guvernare, servicii care vor trebui migrate în cloud-ul guvernamental.
Specialiști din Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI) au întocmit seturi de întrebări, implementate într-un chestionar pe care l-au transmis instituțiilor publice în vederea completării. Chestionarul are ca scop principal aflarea necesarului de resurse informatice ale instituțiilor, precum și informații utile pentru migrarea sistemelor informatice din infrastructurile actuale în infrastructura Cloud-ului Guvernamental.
Chestionarul a fost trimis oficial în data de 14 februarie 2022 către 108 autorități și instituții publice din România. În aproximativ două săptămâni, chestionarele au fost completate cu date de către 83 de instituții și autorități. Restul instituțiilor fie au răspuns că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final.
În urma analizei datelor primite prin intermediul formularelor, din perspectiva instituțiilor și autorităților care au completat au rezultat următoarele:
- 6 instituții nu au completat, însă și-au motivat decizia în scris;
- Ministerul Afacerilor Interne (MAI) dorește purtarea unei discuții prealabile pe tema utilizării infrastructurii de Cloud Guvernamental;
- 5 instituții au refuzat să completeze și au motivat decizia verbal;
- 4 instituții au manifestat disponibilitate, însă au completat date de test sau nu au completat.
Cele 6 instituții care au trimis notificare către ADR prin care au comunicat că nu vor completa chestionarul deoarece nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate sunt:
- Agenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației);
- Autoritatea Electorală Permanentă;
- Curtea Constituțională;
- Direcția Națională Anticorupție;
- Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;
- Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.
MAI a transmis că pentru sine și pentru următoarele instituții subordonate doresc purtarea unei discuții referitoare la utilizarea Cloud-ului Guvernamental:
- Arhivele Naționale (MAI);
- Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);
- Direcția Generală Pașapoarte (MAI);
- Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);
- Poliția de Frontieră Română (MAI);
- Poliția Română (MAI);
- Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).
Cele 5 instituții care au comunicat verbal, prin reprezentanții tehnici către echipele de suport în completarea formularelor, faptul că nu vor completa chestionarul sunt următoarele:
- Academia Română;
- Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
- Consiliul Superior al Magistraturii;
- Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică;
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Un număr de 4 instituții, prin reprezentanții tehnici, au comunicat cu echipele de suport în completarea formularelor. Ulterior, aceste instituții fie au transmis doar date de test, fie nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:
- Ministerul Economiei;
- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs – ANPIS, ANOFM, CNPP si ITM au completat);
- Ministerul Afacerilor Externe;
- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
„Având în vedere faptul că o parte dintre cele 22 de instituții mai sus amintite au în atribuții furnizarea unui număr mare de servicii publice electronice de tip e-guvernare, ținând cont de dimensiunile actuale ale sistemelor informatice deținute, este recomandată utilizarea infrastructurii reziliente de Cloud Guvernamental pentru serviciile menționate”, arată ADR, SRI și STS.
