Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat încă un atac la fostul premier PNL Florin Cîțu, pentru îndatorarea masivă a României în ultimii doi ani.
Şeful Finanţelor a declarat joi, la finalul ședinței Guvernului, că România „are un deficit de finanţat, foarte multă datorie care vine din spate, anul acesta datoriile cumulate în anii trecuţi fiind de circa 80 miliarde lei”.
„Vreau să vă spun că strategia noastră de finanţare este de a nu crea vârfuri de plată viitoare. Cel mai complicat lucru este să ai vârfuri de plată lăsate moştenire de fostele guverne şi să fii obligat să găseşti finanţare, pentru că tu nu ştii azi, când vei lăsa vârful de plată, cum va fi peste 10 ani contextul”, a precizat Adrian Câciu.
Întrebat de ce dobânzile la care se împrumută România sunt atât de mari, el a spus: „România se împrumută la cele mai înalte dobânzi din Europa, cred că de 10 ani, poate şi mai mult”.
Despre un eventual ajutor FMI, sau în ce condiţii am apela la această variantă, ministrul a răspuns că nu este cazul, deoarece banii din exerciţiul financiar în derulare „pot să ţină” România în următorii doi ani fără probleme.
„Nu este cazul să cerem ajutorul Fondului Monetar Internaţional. FMI ne acordă asistenţă tehnică şi pe sistemul fiscal, pe reforma fiscală. A fost şi vizita Fondului Monetar pentru ceea ce înseamnă evaluare pe articolul IV, suntem în fiecare an evaluaţi. Nu este cazul. Deşi toate instituţiile financiare au spus: dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziţie. Cum şi Banca Mondială a anunţat un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, FMI la fel. Nu este cazul. România deocamdată are foarte mulţi bani la dispoziţie din partea Uniunii Europene şi n-are decât să-i cheltuie, atât trebuie să facă, să găsească soluţii să absoarbă fondurile europene. Sunt banii din exerciţiul financiar în derulare care pot să ţină România pe următorii doi ani fără probleme”, a explicat ministrul Finanţelor.
România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, iar începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea a 10 acorduri stand-by, în 2004, 2011 şi 2013, dar au fost de tip preventiv, adică autorităţile române nu au efectuat nicio tragere din sumele aprobate.
În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi participă la consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI, în urma cărora FMI elaborează un raport de ţară.