Aici vorbim chiar despre îngrădirea libertății de exprimare în Curtea Constituțională a României!
După ce Dragnea PSD a “legalizat” Moțiunea de Cenzură împotriva propriului guvern, a venit vremea ca și CCR, instituția ce ne garantează democrația, protejează Constituția și este condusă în prezent de pesedistul Valer Dorneanu, să-și ia dreptul de a face CENZURĂ împotriva propriilor judecători care au o opinie separată!
Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, joi, ca opiniile separate ale judecătorilor constituționali să nu mai fie publicate, dacă acestea se transformă în critici la adresa forumului sau dacă acestea au caracter “sentențios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică”. Decizia va fi la mâna președintelui Curții, Valer Dorneanu.
Evident, este foarte simplu să cataloghezi o opinie drept “sentențioasă, ostentativă sau provocatoare”. Dar și deciziile CCR luate cu majoritate pot fi catalogate la fel!
Dar să vedem ce spune decizia CCR publicată vineri seară în Monitorul Oficial:
“Opinia separată sau concurentă operează cu repere doctrinare și jurisprudențiale, obiectivitate în concepte și noțiuni științifice”. Aprecierile cu caracter sentențios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum și cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise”.
În privința opiniilor separate, prevederile arată că ele nu pot depăși punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică la adresa CCR.
“Opinia separată sau concurentă nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică punctuală la adresa Curții Constituționale, neputându-se constitui într-un examen partinic sau într-o critică fățișă la adresa acesteia”, se notează în hotărârea CCR.
CCR a mai stabilit că opinia separată sau concurentă se predă președintelui forumului, el putând solicita refacerea acesteia.
Potrivit articolului 2 al hotărârii, “Opinia separată sau concurentă se predă președintelui Curții Constituționale odată cu decizia la care a fost redactată. După discutarea deciziei, președintele Curții Constituționale, în măsura în care constată că există abateri de la regulile stabilite la articolul 1, solicitarea judecătorului respectiv, prin rezoluție, refacerea acesteia”.
În cazul în care judecătorul nu respectă prevederilor articolului 2, președintele poate dispune ca opinia separată să nu fie publicată.
“În cazul în care judecătorul Curții Constituționale nu se conformează solicitării prevăzute la articolul 2, președintele Curții Constituționale, prin rezoluție, dispune ca opinia separată sau concurentă, după caz, să nu se publice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau pe pagina de internet a Curții Constituționale și nici să nu se atașeze la dosarul cauzei”, se mai arată în decizia CCR.
CCR argumentează că a hotărât acest lucru “având în vedere o serie de opinii separate sau concurente întocmite la deciziile CCR, cu referire specială la opiniile concurente formulate la deciziile 304/2017 și 392/2017 (cu privire la Legea 90/2001 și abuzul în serviciu – n.r.), care aduc în discuție afectarea, chiar de către unii judecători ai Curții Constituționale, a caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR”.
Dorneanu a încălcat propria lege de funcționare
Prin această decizie, președintele CCR Valeriu Dorneanu a încălcat Legea nr. 47/1992 de organizare și funcționare a CCR, care prevede, la art. 59 alin 3, că “Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.”
Livia Stanciu, opinie concurentă în cazul pragului pentru abuzul în serviciu
Livia Stanciu, fosta președintă a ÎCCJ, a avut opinie separată în cazul obligativității Parlamentului de a stabili pragul pentru dezincriminarea abuzului în serviciu cerut de Bombonica Prodana și Liviu Dragnea.
Astfel, Stanciu arată în motivare că “CCR nu poate impune obligaţii unor autorităţi publice câtă vreme ea însăşi, în cuprinsul aceleiaşi decizii, a constatat că nu este competentă să o facă”.
“Practic, Curtea se substituie Parlamentului și, bazându-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere căreia îi atribuie un alt sens, reconfigurează reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu. Dacă anterior Parlamentului i se oferise un cadru, repere de ordin constituțional care să jaloneze opțiunile de politică penală ale legiuitorului, în prezenta decizie Curtea transformă acest cadru într-o singură opțiune: obligația Parlamentului de a stabili un prag valoric în cazul infracțiunii de abuz în serviciu”, susține Livia Stanciu.
În opinia sa, în acest caz, CCR și-a depășit competențele, instituind o obligație pentru puterea legiuitoare.
Ce găsim în Dex despre “sentențios, ostentativ sau provocator”:
Opinie separată și în cazul “oportunității” Ordonanței 13 invocate de Tăriceanu
Opinie separată a avut Livia Stanciu și în cazul Ordonanței 13, pentru care Călin Popescu Tăriceanu a sesizat CCR invocând, în mod pervers, “oportunitatea” emiterii ei de către Guvern, fără a aminti însă vreun cuvânt despre infracțiunile descoperite de procurorii DNA.
Astfel, spre deosebire de restul colegilor săi, Livia Stanciu susține că și organele judecătorești au un cuvânt de spus: „Dacă există temeiuri de natură penală (fapte prevăzute de legea penală), controlul (în legătură cu un act emis de Guvern, fie că este individual, fie că este normativ) aparține și organelor autorității judecătorești (Ministerul Public, instanțele de judecată)”.
„În concluzie, controlul de oportunitate și cel de legalitate al ordonanțelor de urgență ale Guvernului interferează, iar dimensiunea legalității și a controlului circumscris acesteia cuprinde și controlul respectării legii penale în procesul de adoptare”, a susținut Livia Stanciu.
În final, redăm definițiile din DEX pentru cele trei cuvinte invocate de majoritatea judecătorilor CCR împotriva publicării opiniei separate a colegei lor Livia Stanciu, în cazul pragului privind abuzul în serviciu.
SENTENȚIÓS, -OÁSĂ, sentențioși, -oase, adj. (Despre stil, ton, fraze etc.) Care conține multe sentințe (2), maxime; p. ext. care are caracter, ton de sentință. ♦ (Despre oameni) Care se exprimă prin sentințe, prin maxime; p. ext. care folosește un ton emfatic; afectat, grav, pretențios. [Pr.: ți-os] – Din fr. sentencieux, lat. sententiosus;
OSTENTATÍV, -Ă, ostentativi, -e, adj. Făcut cu intenția de a pune ceva în evidență, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator, ostentatoriu. – Din it. ostentativo, germ. ostentativ;
PROVOCATÓR, -OÁRE, provocatori, -oare, adj. Care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic. ♦ (Substantivat) Persoană care instigă la producerea unui act reprobabil. ♦ Care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva. [Var.: (pop.) provocătór, -oáre adj.] – Din fr. provocateur.
