Stelian Ion (USR): “80% dintre cauze sunt dezincriminate”.
 
Comisia parlamentară specială de modificare a Codului penal, condusă de Florin Iordache, a adoptat luni, cu 13 voturi “pentru”, 7 “împotrivă” și cu scandal din partea opoziției pentru eliminearea termenului “terți”, pragul propus de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru abuzul în serviciu.
 
 
Cătălin Predoiu (PNL) l-a întrebat pe deputatul PSD Eugen Nicolicea de ce au fost eliminați terții din articol.
 
Nicolicea i-a replicat în stilul propriu, întrebându-l la rândul său câți bani a luat să modifice pedeapsa pentru “dare de mită” în Codul penal, pe vremea când Predoiu a fost ministru al Justiției. 
 
Stelian Ion (USR): a acuzat că prin propunerea lui Tudorel Toader “80% dintre cauze sunt dezincriminate”.
 
Articolul 297, alineatul 1 din Codul penal a fost modificat astfel:
 
“Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.
 
Afinii sunt “rude prin alianță”: socrii, cumnații, nepoții.

Față de propunerea lui ministrului Justiției, principala modificare este adăugarea sintagmei “folos material patrimonial” în loc de “folos patrimonial”.  

 La alineatul (3) se stipulează că “Dispozițiile alineatelor (1) si (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”. 
În prezent, Codul penal prevede la art. 297:

Art. 297 Abuzul în serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
 
Iată și alte modificări aprobate în comisie la Codul penal, potrivit Hotnews:

La articolul 291 privind Traficul de influență rămâne doar promisiunea de foloase “materiale” direct sau indirect:

Astfel, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Ce prevede în prezent art. 291:

Traficul de influenţă

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Modificare la art. 290 – Darea de mită, propusă de CSM:

Alineatul (3) al articolului 290 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia.”
CSM, preluat de PSD

În prezent nu există un astfel de termen. Ce prevede în prezent art. 290:

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Modificare PSD la Utrajul judiciar: Alineatul (2) al articolului 279 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

S-a adoptat o propunere a lui Marton Arpad (UDMR) la art. 277 Compromiterea justiției:

La articolul 277, alineatele (1)-(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare în primă instanță a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate.

Plus:
(3^1) Fapta funcționarului public care înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca și cum acesta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”. Dacă declarația se face în numele unei autorități publice pedeapsa se mărește cu o treime.”

La articolul 277, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alin. (3^2) cu următorul cuprins:

(3^2) Încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

S-a votat modificarea propusă de UNJR la articolul 273 – Mărturia mincinoasă:

(4) Nu constituie infracţiunea prevăzută la  alin. (1) următoarele:

a) refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează;

b) refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare;

c) modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;

d) simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos al acestora.”

Ce prevede acum art. la alin 1:

Mărturia mincinoasă

(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă

S-a modificat încă o prevedere la favorizarea infractorului – emiterea de acte normative nu constituie infracțiune de favorizare a infractorului

La art. 269, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;

b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite,

c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”

Cum este în prezent art. 269:

Favorizarea făptuitorului

(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor.

(3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

S-a votat propunerea din inițiativa PSD – ALDE pentru art. 269 – Favorizarea făptuitorului:

Alineatul (3) al articolului 269 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte.” – se adaugă “sau afin până la gradul II” față de forma în vigoare.

Amintim că “fostul soț” a fost introdus la “membru de familie” printr-o modificare votată săptămâna trecută. 

S-a votat o propunere a deputatului PSD Eugen Nicolicea la art. 257 – Ultrajul. Ce prevede:

“La articolul 257, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

Plus s-a introdus “militar” la art. 4, la propunerea PSD:

4) Faptele prevăzute la alin. (1)-(3) comise asupra unui polițist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite sa majorează cu jumătate. 

Principalele modificări votate de parlamentarii PSD-ALDE-UDMR în ședința de săptămâna trecută:
  • Sporul de pedeapsă la concursul de infracțiuni poate fi de maxim 3 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea; în prezent, acesta este calculat ca o treime din totalul celorlalte pedepse, care se adaugă la pedepsa cea mai grea (art. 39)
  • Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se supendă și pedepsele accesorii, precum interzicerea de a ocupa o funcție publică (art. 65) 
  • Achitarea integrală a prejudiciului în cazul unei serii întregi de infracțiuni, printre care și cele de corupție sau asimilate celor de coruție, vor constitui circumstanță atenuantă. În prezent, acestea sunt exceptate. Vor fi în continuare exceptate următoarele infracțiuni: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice. (art. 75)
  • S-au redus fracțiile impuse pentru liberarea condiționată (art. 100), printre modificări:  
    – Pentru pedeapsa cu închisoarea mai mică de 10 ani se poate aplica liberarea condiționată dacă s-a executat jumătate din pedeapsă în loc de două treimi cum este în prezent. 
    – Pentru condamnații care au peste 60 de ani se impune executarea a doar o treime din pedeapsă, față de jumătate din ea cum este în prezent, în cazul pedepselor mai mici de 10 ani. 
  • Confiscarea extinsă nu se mai supune pentru cazul infracțiunilor spălării de bani și constituirii de grup infracțional organizat (art. 112^1)
  • A fost scăzut termenul de prescripție pentru pedepsele între 10 și 20 de ani – va fi de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. În prezent există două termene diferite: 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. (art. 154)
  • Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate (art. 155)
  • S-a eliminat o categorie întreagă din definiția funcționarului public  – s-a abrogat alineatul 2 (art. 175). Ce prevedea: “este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”
  • Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă (art. 173)
  • Fostul soț este considerat membru de familie, alături de soț, fără a se preciza un termen de desfacere a căsătoriei. (art. 177)
author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version