Premierul Ludovic Orban a anunțat ceea ce apăruse ”pe surse” încă de acum câteva săptămâni: asumarea răspunderii pe bugetul de stat pentru anul 2020.
Ședința de angajare a răspunderii în fața Parlamentului va avea loc luni, 23 decembrie, înainte de minivacanța de Crăciun.
În bugetul de stat pentru anul 2020 sunt prevăzute venituri de 360,1 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, și cheltuieli de 400,7 miliarde de lei, reprezentând 35,48% din PIB.
Documentul prevede o creștere economică de 4,1% și un ritm mediu anual de 4,1% pentru perioada 2021-2023.
Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB, iar deficitul ESA – la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.
Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 mld. euro în anul 2020, având o pondere de 4,5% în PIB, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB.
Pentru anul 2020, investițiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei față de anul 2019.
Primăriile primesc 63% din impozitul pe venit.
Fără split TVA
Proiectul de buget mai prevede eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA (split TVA), în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu. Totodată, executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de inființare a propririi.
Fără pensie cumulată cu salariu
De asemenea, se elimină cumularea pensiei cu salariul de la stat, iar indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică „îngheață” la nivelul lunii decembrie 2019.
Creșterile de salarii pentru bugetari și pensii stabilite de Parlament rămân în vigoare.
Proiectul bugetului a fost lansat în dezbatere publică, de ministerul Finanțelor, cu fonduri mai mici față de anul acesta pentru ministerele Sănătății, Agriculturii, Dezvoltării, Economiei, finanțelor, MAE. (Vezi document la finalul articolului)
În schimb, crește finanțarea pentru ministerele Muncii, Transporturilor, Apărării, Educației și Internelor.
Ministerele cu fonduri mai mari
- Ministerul Muncii: 41,9 miliarde de lei, cu 32,7 peste suma din 2019. Din întreaga sumă, 29 de miliarde de lei reprezintă asistența socială (+4,2%);
- Ministerul Transporturilor: 11,8 miliarde ce lei (+3,3%);
- Ministerului Apărării: 21,1 miliarde de lei (+18%);
- Ministerul Educației: 30,5 miliarde de lei (+3,76%);
- Ministerului Afacerilor Interne (MAI): 19,4 miliarde de lei (+13,1%)
Ministerele cu fonduri mai mici
- Ministerului Sănătății: 11,4 miliarde de lei (-23%);
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: 5,5 miliarde de lei (-45,5%);
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 18,3 miliarde de lei (-14,3%);
- Ministerul Economiei: 1,12 miliarde de lei (-11%);
- Ministerul Finanțelor: 5,27 miliarde de lei (-19%);
- Ministerul Afacerilor Externe (MAE): 1,02 miliarde de lei (-16,4%).
SGG, Președinția, Senatul, favorizate
Secretariatul General al Guvernului primește cu 4,93% peste bugetul din 2019, respectiv 1,9 miliarde lei.
Senatul va primi cu 1,57% mai mult, respectiv 214,6 milioane lei.
Bugetul Camerei Deputaților crește cu 6%, până la 470 milioane de lei.
Curtea Constituțională beneficiază de o creștere cu 15,59%.
Bugetul Academiei Române crește cu 9,9%, până la 566 milioane de lei.
Serviciul Român de Informații va primi cu 10,8% în plus, respectiv 2,67 miliarde lei.
Agenția de știri Agerpres va avea o sumă crescută cu 10,8%, la 26,8 milioane lei.