UPDATE. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, s-a făcut de râs declarând public că „proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii”.
Însă proiectul publicat de SECUNDA la finalul articolului arată exxact contrariul: proiectul de lege are și expunere de motive, este și semnat de Dîncu.
„Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, a precizat Dîncu, prins cu mâța-n sac de jurnaliști.
Autoritățile pregătesc pe furiș, ca de obicei, completarea și modificarea legislației astfel încât să cuprindă și o așa-numită „situație de criză”, în care toți bărbații între 18 – 60 de ani să facă parte din rezerva generală la război.
Dar pot fi mobilizați și cei până la 63 de ani, în anumite situații, cum ar fi calamități economice și sociale. (Vezi document la finalul articolului)
Un proiect de lege în acest sens a fost propus de ministrul Apărării, Vasile Dîncu, dar este încă ținut la secret, deși se află deja pe circuitul de avizare interministerial. Însă nu atât de bine ascuns, astfel încât a „răsuflat” în presă, sporind îngrijorările românilor deja afectați de invaziua soldaților ruși în Ucraina.
Secretomania majorității guvernamentale și parlamentare PNL-PSD-UDMR, girată de președintele Iohannis – șeful CSAT, vine în condițiile în care, începând din 9 martie, România iese din situația de alertă COVID, iar drepturile și libertățile restricționate timp de doi ani vor dispărea.
Președintele Klaus Iohannis a dat vestea cea mare încă de săptămâna trecută, pe 4 martie, dar a „omis” să spună ce le pregătește românilor Guvernul Ciucă.
Iohannis dă vestea mult așteptată de români: „Nu mai prelungim starea de alertă”
Concret, Guvernul va opera modificări legislative care să permită măsuri rapide în contextul războiului din Ucraina, a anunțat luni ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu.
„Noi va trebui, după ce starea de alertă va dispărea, va trebui să facem niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu unele lucruri care țin și de dezvoltările care vin dinspre Ucraina, managamentul refugiaților și alte lucruri, dar și legate de COVID în continuare. Pentru a putea detașa medicii într-o parte sau alta pentru a folosi spitalele militare. Este nevoie de câteva noi reglementări printr-un proiect de lege care va fi dezbătut în Parlament. Construim o bază administrativă pentru această situație. Pentru situația de criză din acest moment”, a argumentat Vasile Dîncu – înregistrare audio pe EuropaFM.
O nouă stare specială
Prin proiectul de lege se introduce în Legea nr. 45/1994 a apărării naţionale a României o nouă stare specială, ce va putea fi declarată alături de cele existente deja în cazul unei agresiuni militare.
Concret, pe lângă starea de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război, se va putea institui o situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale.
Situația de criză este definită și cea în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.
Astfel, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, poate impune situația de criză, la propunerea ministrului Apărării, Vasile Dîncu, iar Ministerul Apărării Naționale o va gestiona.
Una dintre prevederi este că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, se arată în draftul de act normativ.
Proiectul mai stipulează că cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani, alături de cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani,așa cum stabilește în prezent Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Durata serviciului militar activ pentru cei cu obligații la îndeplinirea îndatoririlor militare va fi de 6 luni pentru toate armele. La încheierea acesteia, ei vor putea fi trecuți în rezervă și trimiși la domiciliu sau li se va putea prelungi executarea serviciului militar activ cu cel mult 6 luni.
Proiectul de lege mai stabilește că cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii trebuie să se prezinte, dacă primesc un ordin de chemare, la locul, data și ora precizate în document.
Românii din afara granițelor trebuie să se prezinte la încorporare în maxim 15 zile
În plus, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara granițelor, vor trebui să se prezinte, în cel mult 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, pentru îndeplinirea serviciului militar.
La instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau de război, rezerviștii voluntari și rezerviștii din rezerva operațională cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, vor trebui să se prezinte, la ordinul de chemare, în următoarele termene:
- 5 zile calendaristice de la data notificării – pentru cei ce se află în țări din Europa;
- 15 zile calendaristice de la data notificării – pentru cei ce se află în țări din afara Europei.
Notificarea înseamnă, de fapt, înștiințarea oficială scrisă, la domiciliul din România, prin .
Și cei încorporabili sau rezerviștii cu domiciliul în altă țară sau care nu au putut fi notificați trebuie să se prezinte la centrele militare din România, în cel mult 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau de război, precum și în cazul publicării decretului prezidențial privind declararea stării de mobilizare totală sau de război.
Voluntarii fac 4 luni de pregătire militară de bază
Proiectul de lege introduce și noțiunea de militar voluntar în termen – bărbați și femei români cu vârste între 18 și 35 de ani, care, pe timp de pace, vor putea participa, la cerere, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen.
