La doar două zile de la asumarea Guvernului Orban pentru alegerea primarilor în două tururi, PNL-ista Alina Gorghiu, vicepreședinte al Senatului și pe care premierul a propus-o șefă a acestui for, vrea modificarea legii astfel încât românii din diaspora să poată vota şi la parlamentare pe parcursul a trei zile, aşa cum a fost la alegerile prezidenţiale în noiembrie 2019.
“Propunem extinderea măsurilor legislative pentru buna organizare a alegerilor în diaspora luate la alegerile pentru preşedintele României în anul 2019 şi la alegerile parlamentare. Doar aşa se pune capăt unei lungi perioade de umilinţe la scrutinele pentru românii cu drept de vot din străinătate”, a scris Gorghiu, vineri, pe Facebook.
Iniţiativa legislativă este semnată și de Daniel Fenechiu şi Florin Roman și prevede ca votarea la secţiile din străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării.
În ziua de vineri votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care sunt la rând în afara secţiei pentru a intra în localul de vot pot să-şi exercite dreptul constituţional.
Măsuri probate la prezidențiale, care au spălat rușinea lui Iohannis în privința prezenței slabe la vot în țară
Sunt prevederi identice cu cele probate deja la alegerile prezidențiale de anul trecut, pentru care Parlamentul majoritar PSD-ALDE a modificat legea electorală, ajutându-l masiv pe Klaus Iohannis să obțină o prezență la vot imensă în Diaspora și să-și spele rușine pentru cea mai redusă prezență la vot în țară, din întreaga perioadă postdecembristă.
Astfel, la al doilea tur, în 24 noiembrie, a fost o prezență de doar 49,87% – cu peste 12% mai mică decât cea din turul 2 al prezidențialelor din 2014 și cea mai mică din istoria postdecembristă. Aceasta, în condițiile în care la primul tur au venit la vot și mai puțini români, respectiv 47,77%.
Astfel, din totalul de 18.217.411 de alegători au trecut pe la urne, la turul 2, numai 9.086.696 de români aflați în țară.
Dar în Diaspora a fost o prezență-record la urne: 944.077 de români, care au urcat prezența totală la 54,86%, respectiv 10.031.762 alegători. Însă 182.648 și-au anulat votul, rămânând doar 9.849.057 voturi valabile.
Prin comparație, la prezidențialele din 2014 au votat aproape 380.000 de alegători din Diaspora. În schimb, scorul final a fost imens atunci, de 64,11% – respectiv 11.719.344 de alegători.
Și la alegerile prezidențiale din 2009, câștigate de Traian Băsescu, a fost o prezență la vot mai mare față de 2019: la primul tur, de 54,37% (9.946.748 de alegătorii), iar la al doilea tur, de 58,02% (10.620.116 alegători, față de 10.031.762 alegători, doar 54,86%, la turul 2 al alegerilor câștigate de Iohannis anul trecut).
La prezența din 2019, în condițiile unui scor ”normal” de circa 51% – 49%, așa cum s-a dus în trecut bătălia între cei doi contracandidați, Iohannis ar fi luat cam 4,9 milioane de voturi. Așadar, victoria candidatului PNL a fost asigurată de Viorica dăncilă, cel mai slab contracandidat posibil din perioada postdecembristă.
