PNL vrea să proroge până în anul 2021 pensionarea anticipată a magistraților, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020, astfel că a depus la Parlament un proiect de lege în acest sens.
Însă, cum majoritatea parlamentară este în continuare deținută de PSD (201 deputați și senatori), cu ajutorul Pro România (35 deputați și senatori), care au adoptat legea (cu sprijinul ALDE și UDMR) prin care magistrații pot ieși la pensie după numai 20 de ani de vechime, este greu de crezut că inițiativa legislativă va avea câștig de cauză.
Este mai mult o mișcare electorală, pentru a-l ajuta pe președintele Klaus Iohannis în campania electorală pentru un nou mandat.
Altfel, nu vedem motivul pentru care acest proiect legislativ nu a fost depus încă din septembrie, sau imediat după căderea, perin moțiune de cenzură, a Guvernului Dăncilă.
Anunțul privind proiectul de lege a fost făcut, pe Facebook, de senatoarea liberală Alina Gorghiu:
”Ieri, PNL a înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă care vizează prorogarea termenului de intrare în vigoare a dispozițiilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor. O normă care nu este oportună acum, așa cum a constatat și Comisia de la Veneția. Întreg sistemul judiciar ar fi dat peste cap. Realitatea nu poate fi negată: volum mare de dosare, deficit de magistraţi. Iar de aici, lanţul slăbiciunilor devine tot mai lung: termene peste termene, decizii amânate, cauze care nu sunt soluționate într-un termen rezonabil… Tabloul nu este unul care să atragă aplauze. Tocmai de aceea, soluţia este una singură: amânarea termenului de intrare în vigoare pentru 1 ianuarie 2021”.
Comisia de la Veneția a solicitat abandonarea schemei de pensionare timpurie a magistraților, argumentând că măsura ar duce la depopularea masivă a instanțelor, cu efecte majore, mai cu seamă la Înalta Curte și Curțile de Apel.
Dan Barna, liderul USR, i-a propus lui Orban un acord în 16 puncte, printre care și renunțarea la pensionarea anticipată a magistraților, în schimbul susținerii guvernului PNL la vot în Parlament.
Săptămâna trecută, premierul desemnat, Ludovic Orban, a exclus adoptarea unei ordonanțe de urgență privind prorogarea pensionării anticipate a magistraților, el invocând referendumul lui Iohannis.
”Ordonanțe de urgență în domeniul justiției nu se pot da. Dar aici, în cazul în care nu reușim prin procedură de urgență în Parlament să corectăm legea, normal că trebuie schimbată și este un domeniu unde este necesar să adoptăm legea chiar și prin angajarea răspunderii. Nu se mai pot da ordonanțe de urgență în domeniul justiției pentru că cetățenii români au decis la referendumul convocat de președintele României că nu se pot da ordonanțe de urgență”, a declarat Ludovic Orban.
El a adăugat că angajarea răspunderii poate fi făcută exclusiv cu acordul celorlalte partide care votează învestirea guvernului.
”În ceea ce privește ordonanțele de urgență și angajarea răspunderii, vă spun din capul locului că ceea ce am detestat la foarte multe guverne în ultima vreme a fost abuzul de ordonanțe de urgență care au fost date pe bandă rulantă, fără nicio dezbatere publică, care au căzut pe capul românilor ca o năpastă, fără niciun fel de dialog. Intenția mea este să limitez la maximum posibil ordonanțele de urgență. În ceea ce privește angajarea răspunderii, ea nu poate fi făcută decât pe proiecte legislative care nu pot fi emise prin ordonanțe de urgență și pentru care există un acord din partea partenerilor care asigură votul de învestitură”, a adăugat premierul desemnat.