Experții comisiei Europene (CE) își exprimă îngrijorările în privința modificării Legilor Justiției, în cel mai recent Raport privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei – monitorizare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) instituit în 2007 -, raport care nu este deloc favorabil, însă ministrul Tudorel Toader susține că îngrijorările “sunt nefondate”.
“Raportul MCV se referă și la proiectul Legilor Justiției, care sunt abia în faza incipientă. (…) Îngrijorarea CE este nefondată, proiectul nu a trecut nici măcar de prima lectură”, a răspuns unei întrebări ministrul Toader, miercuri, la prezentarea concluziilor Raportului MCV.
Anterior, el declarase următoarele: “În privința recomandării numărul unu referitoare la numirea procurorilor de rang înalt, Comisia se referă la proiectele legilor Justiției, proiecte aflate în prima etapă a procedurii legislative, parlamentare. Așadar, raportul se referă la soluții legislative care sunt încă în dezbatere, chiar la începutul dezbaterilor parlamentare, nedefinitive și prin urmare, nu la soluții legislative aplicabile, incidente adoptate în legislația în vigoare. (…) Numai forma finală a legii produce efecte juridice, numai forma finală a legii care se va publica în Monitorul Oficial ne va permite o evaluare a incidenței prevederilor legii de modificare asupra legilor Justiției, asupra independenței Justiției, asupra sistemului judiciar. În faza în care ne aflăm, această referire este doar de poziționare, de preocupare, și nu de fond, pentru că, repet și repet, ne raportăm la proiecte de legi care n-au trecut nici de prima lectură”.
Toader vede numai partea bună
Tudorel Toader vede însă numai partea bună: “Raportul evidențiază multe dintre progresele înregistrate de România față de momentul ianuarie 2017, fundamentând concluzia Comisiei în sensul îndeplinirii recomandărilor MCV într-un viitor apropiat, cu orizont de timp anul 2018. Este și angajamentul pe care ni l-am asumat, acela ca, la preluarea președinției Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub Mecansimul de Cooperare și Verificare”.
Raportul îl contrazice: “Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, se arată în raport.
Recomandarea privind numirea procurorilor de rang înalt, ignorată de ministrul Justiției
Printre recomandări se numără și cea potrivit căreia Parlamentul trebuie să respecte independența Justiției.
Astfel, în capitolul “Independența sistemului judiciar”, la secțiunea “Numirile”, experții CE precizează:
“În luna ianuarie, Comisia și-a reiterat recomandarea de a pune în aplicare un sistem de numire a procurorilor de rang înalt transparent și pe bază de merit, care ar oferi garanții suficiente împotriva politizării. (…)
Rolul Președintelui și competențele ministrului de Justiție de selecție a candidaților au făcut parte din dezbatere, la fel ca și măsura în care aceeași procedură de numire și de revocare din funcție s-ar aplica la niveluri de conducere inferioare din cadrul organelor de urmărire penală.
Recomandarea din luna ianuarie a precizat necesitatea de a recurge la sprijinul Comisiei de la Veneția pentru a încheia această dezbatere de lungă durată. Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția.
Punerea în aplicare a acestei recomandări va trebui, de asemenea, să asigure garanții corespunzătoare în ceea ce privește transparența, independența și sistemul de control și echilibru al puterilor în stat, chiar dacă decizia finală ar aparține în continuare nivelului politic”.
Scandalul OUG 13, prins în Raport
Documentul face referire şi la Ordonanţa de Urgenţă nr 13, care a provocat proteste ample la începutul acestui an:
“Progresele pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga ţară. Deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public”.
Reacțiile negative la adresa proiectului de modificare a Legilor Justiției
În raport se face referire inclusiv la odificările la legile Justiţiei propuse de Tudorel Toader şi la reacţiile negative care au apărut odată cu punerea în discuţie a acestora.
“Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar. Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România. Cele trei legi ale justiţiei, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi organizarea şi funcţionarea instanţelor, a parchetelor şi chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenţei sistemului judiciar şi a sistemului de justiţie în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (…) Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială”.
Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ţinând seama de avizul Comisiei de la Veneţia.
“De exemplu, declaraţii publice din partea autorităţilor conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncţional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”. Acest lucru este în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar”, mai arată MCV.
Progrese pe hârtie; mai greu cu practica
Din 2007, când România a fost primită în Uniunea Europeană, sub rezerva MCV, ţara noastră a “realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică”.
Iată și ce a declarat Toader, în conferința de presă, referitor la acest aspect: “Raportul constată progresele realizate în privința majorității recomandărilor. Spre exemplu, recomandarea numărul 8 cu privire la sistemul Prevent și faptul că sunt aproape implementate recomandările numărul 2 privind adoptarea codului de conduită pentru parlamentari și a codului de conduită pentru miniștri, recomandarea 7 referitoare la transparența și responsabilitatea CSM, recomandarea 12 referitoare la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În opinia noastră, recomandările 2, 7 și 18 ar fi putut fi considerate ca fiind îndeplinite. După cum se cunoaște, codurile de conduită atât pentru parlamentari, cât și pentru miniștri sunt adoptate. ANABI este complet operațională”.
Nu am văzut însă mari recuperări de prejudicii făcute de ANABI – Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Imobilizate”.
Ministrul a admis că pe parcursul monitorizării MCV au fost înregistrate și momente de stagnare, dar și evoluții ireversibile, însă susține că cel mai important este că nu a existat un regres.
“Noi avem acest MCV de zece ani de zile. Un proces de durată, cu recomandări care au fost schimbate pe parcurs. În mod evident, într-un deceniu de monitorizare, prin toate rapoartele, Comisia a constatat evoluții ireversibile. Dacă vă referiți la anumite momente de stagnare, ele au fost de-a lungul acestui deceniu și sunt evidente. Important este faptul că nu s-au înregistrat regrese, s-a menținut acel caracter ireversibil, iar evoluția este aceea de atingere a standardelor de îndeplinire a fiecăreia dintre cele 12 recomandări”, a mai spus Tudorel Toader.
Iată toate recomandările din Raportul MCV:
