Obişnuit să stea de o parte şi să adopte o poziţie sigură, fără prea multe riscuri, Klaus Iohannis, preşedintele României, a ieşit joi la atac.
Iohannis a călcat pur şi simplu în picioare programul economic propus de Guvernul PSD-ALDE. Printre altele, şeful statului a precizat că “acest program nu este realizat de profesionişti. Este doar o ţopăială fiscal-bugetară. Am rugat Guvernul să termine cu această ţopăială, dar nu s-a ţinut cont”.
Preşedintele României a atras atenţia asupra faptului că “investiţiile străine au scăzut cu 20% faţă de anul trecut. Economia noastră este în creştere, dar se bazează pe consum. Nu este o creştere sustenabilă. Lipseşte partea de investiţii, iar asta înseamnă că există vulnerabilităţi”.
În plus, şeful statului a precizat că “au scăzut investiţiile publice, care sunt foarte importante, iar veniturile fiscale sunt la un minim istoric, 25% din PIB. La noi este un paradox. A crescut PIB-ul, dar a crescut şi datoria”.
Iohannis anunţă că “cei de la Comisia Europeană au declanşat procedura de deviere semnificativă a deficitului bugetar. Adică, pe înţelesul tuturor, în privinţa deficitului am cam luat-o pe arătură”.
Nu în ultimul rând, preşedintele României a luat în râs măsurile fiscale ale guvernului anunţând că, “la un salariu mediu, de 2.335 lei, salariatul câştigă fix 3 lei de pe urma aplicării acestor măsuri fiscale”.
Mesajul lui Iohannis pentru rivalii de la PSD şi ALDE este clar: “Coaliţia PSD-ALDE să renunţe la acest tip de politică fiscală. Nu doresc o politică de azi pe mâine, ci o politică sustenabilă. Avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să judece la rece ca să nu bage România într-o aventură economică cu final trist”.
Iată declarația completă a șefului statului:
“Dacă vă amintiți, acum câteva luni de zile, când am investit acest guvern, am avut o solicitare simplă și clară. I-am rugat să termine cu această țopăială fiscal-bugetară. Dar nu s-a întâmplat chiar așa. Vreau să vă prezint câteva cifre și câteva evaluări, în legătură cu situația economică în care ne aflăm noi, românii, în care se află România.
România traversează o perioadă de creștere economică. În sine, este o veste foarte bună, creșterea economică record chiar în Uniunea Europeană. Dar această creștere, din păcate, are vulnerabilități care trebuie cunoscute.
Prima – creșterea se bazează pe consum, preponderent pe consum, și o astfel de creștere nu este în general văzută ca o creștere sustenabilă sau creștere de durată. Lipsește o parte esențială pentru a avea o creștere economică sănătoasă. Lipsește partea de investiții.
Lipsa investițiilor este un semnal foarte îngrijorător. Și nu vorbesc doar despre investițiile în economia privată, unde au scăzut. Față de anul trecut, investițiile au scăzut semnificativ. Bunăoară, investițiile străine au scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, vorbesc de semestrul întâi.
Și mai îngrijorător, au scăzut nepermis de mult investițiile publice. Investițiile publice au un rol foarte important în echilibrarea economiei. Acestea au scăzut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut – când vă amintiți că nici anul trecut nu au fost chiar grozave – și față de situația de anul trecut, care nu a fost chiar roză, au scăzut încă cu 20%.
A doua chestiune – veniturile fiscale. Suntem într-o situație foarte ciudată. Economia crește și veniturile fiscale scad. În loc să avem mai mulți bani la buget, fiindcă avem o economie în creștere, culmea, avem mai puțini bani la buget.
Ca să vă dau doar un exemplu grăitor în acest sens – se știe că performanța încasării veniturilor fiscale se măsoară în procent din PIB, deci cât din PIB reușește statul să colecteze.
În acest an, colectarea a ajuns, atenție, la un minim istoric, de 25 virgulă ceva la sută din PIB, față de cât ne-am propus acum câțiva ani, de 35%. Încă 35% ar fi puțin în comparație cu alte țări europene, dar 25% vă spun că este extrem, extrem de puțin și acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toți.
Și, în fine, avem un adevărat paradox. Avem o creștere record a PIB-ului și tot o creștere record a datoriei.
Guvernul se comportă aidoma unui om care câștigă în fiecare lună tot mai mult, dar pe măsură ce câștigă mai mult, împrumută mai mult de la bănci. Și lasă datoria în plata copiilor și în plata nepoților.
Este un comportament contraproductiv și care în niciun caz nu trebuie să ne încurajeze să continuăm.
În privința cadrului fiscal-bugetar, există multiple preocupări, există multiple avertismente, există multiple discuții în spațiul public și există acțiuni foarte concrete ale sindicatelor.
Comisia Europeană, atenție, nu cum cineva a spus, la viteză, că cineva din Reprezentanță. Nu. Comisia Europeană a declanșat procedura de deviație semnificativă în privința deficitului bugetar.
Păi, ce înseamnă deviație semnificativă – adică, în privința comportamentului fiscal, am cam luat-o pe arătură, cum se spune popular. Am pierdut ceea ce se numește predictibilitate și sustenabilitate. Singurul lucru care totuși se mai poate prezice: că așa nu merge bine.
Această predictibilitate este vitală într-o economie sănătoasă, la fel cum sustenabilitatea este vitală. Sustenabilitatea, adică să avem politici publice și măsuri care permit o creștere în continuare și, în definitiv, care permit creșterea bunăstării populației.
Guvernul a anunțat un pachet de măsuri fiscale. Se pare că zilele acestea va intra în discuția Guvernului și, din acest motiv, fac declarația de astăzi, fiindcă acest pachet, după părerea mea, nu este clamata revoluție fiscală, ci cred că se va transforma într-o bulversare fiscală.
Se propune acolo trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și o reducere a impozitului pe venit. Așa, la prima vedere, pare un lucru interesant, dar o analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve.
De exemplu, coaliția de guvernare, coaliția PSD-ALDE, spune că transferă contribuțiile sociale la angajat, dar vine, pe de altă parte, cu acea nouă taxă, de solidaritate au numit-o sau ceva similar, de 2,25%, care rămâne la angajator. Păi, ori transferăm ori nu transferăm? Deci, în realitate, transferăm parțial.
Dar pentru oameni ce iese de aici? Problema care apare și întrebarea pe care și-o pune orice român: „Bun, mare bulversare mare. Trecem contribuțiile la angajat, rămâne ceva la angajator, scădem impozitul. Dar în buzunar ce rămâne?”.
Ei, culmea, nimic! Nimic nu se schimbă în buzunarul românului. Am făcut un calcul, folosind, sigur, datele comunicate public. Și ca să nu fiu acuzat că folosesc un exemplu de salariu foarte mic sau foarte mare, am făcut un calcul pe salariul mediu brut pe economie, care în momentul de față este 3.329 de lei – atenție, mediu brut.
Cineva care are acest salariu mediu brut câștigă net acum 2.335 de lei, deci atât primește românul care câștigă mediu brut pe economie.
Aplicăm măsurile propuse de Coaliția PSD-ALDE și implementate cu mult entuziasm, se pare, de Guvern. Facem un calcul și ce credeți că găsim, dacă pornim de la premisa că angajatorul este de bună credință și nu vrea să-i scadă venitul sau salariul angajatului?
Ei, iată că la un total cost al angajatorului care acum este de 4.086 de lei, și care rămâne 4.086 de lei, salariatul câștigă acum în plus fix 3 lei.
Deci marea revoluție fiscală făcută de PSD-ALDE aduce unui om care a câștigat sau care câștigă acum 2.335 de lei încă 3 lei în plus. Este caraghios. Nu că e rău că ar câștiga. Și eu îmi doresc să câștige oamenii mai mult, dar promisiunea PSD-ALDE că, prin transferarea CAS-ului, prin scăderea impozitului pe venit, ar crește salariul este pur și simplu falsă.
Crește cu 0,1%, adică cu acei 3 lei, pentru salariul mediu brut. Crește cu un pic mai mult pentru salariul minim, fiindcă a fost modificat, nu din alte motive. Păi, dacă politica PSD-ALDE vizează sau are ca ultim argument creșterea salariilor, ele de ce nu cresc? De ce este nevoie de această mega-țopăială fiscal bugetară?
Mai mult și mai grav, acest calcul este în regulă și putem să spunem „bine că este și o creștere de 3 lei”, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români că, în realitate, există sectoare întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri. Și atunci, chiar putem să ne întrebăm cui folosește această țopăială fiscală. Românilor sigur nu.
În consecință, solicit coaliției aflate la guvernare, PSD și ALDE, să dea dovadă de responsabilitate și să renunțe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine și, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudență la nivelul deciziei politice și guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc și nimeni nu îți dorește o politică de azi pe mâine.
România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi și poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenții politici să aibă grijă și să judece clar, la rece, ca să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist”.
Întrebare: În legăturile cu măsurile fiscale la care v-ați referit. O altă măsură anunțată de guvernanți este scăderea contribuției la Pilonul II de pensii, chiar dacă există o asigurare că nu se modifică suma. Care este poziția dumneavoastră în legătură cu această scădere a contribuției și cum i-ar putea afecta pe cei care contribuie în acest moment și speră la o pensie mai bună la bătrânețe?
Klaus Iohannis: Nu aș vrea să intru în detalii, însă dați-mi voie să vă reamintesc că, exact în seara când am învestit actualul Guvern, apăruse un scandal public fiindcă nou-propusul ministru de Finanțe nu a găsit un lucru mai bun de făcut decât să anunțe că vrea să desființeze Pilonul II de pensii. Nu cred că astfel vom îmbunătăți pensia românilor. Ceea ce se dorește va duce implicit la scăderea pensiei aferente Pilonului II și nu cred că este un lucru bun.
Întrebare: Acest avertisment pe care l-ați transmis astăzi, l-ați trimis și personal Premierului Tudose sau ministrului de Finanțe? Ați avut o discuție cu cineva din Guvern pe aceste teme?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am avut discuții pe aceste teme.
Întrebare: Și, în urma acestor discuții, sunteți optimist că se va ține cont de avertismentul dumneavoastră?
Klaus Iohannis: În urma acestor discuții, fiecare a rămas cu părerea lui.
Întrebare: Ați venit cu un calcul în care ați arătat că trecerea aceasta a contribuțiilor de la angajator la angajat va duce la o mărire foarte mică de salariu. Cei de din Guvern au revenit, însă, și au spus că această măsură ar putea să aducă, însă, contribuții sociale la pensii mai mari pentru angajați. Cum vedeți această replică a lor? Aveți o analiză și pe această măsură?
Klaus Iohannis: După evaluarea mea, aceste măsuri și calcule care s-au făcut sunt cârpeli.
Întrebare: Veți merge în ședința de Guvern în care se va discuta această modificare a Codului Fiscal? Pentru că au fost reprezentanți ai sindicatelor care v-au cerut să fiți mediator.
Klaus Iohannis: Eu mă simt obligat față de români să îmi spun părerea atunci când cred că lucrurile nu merg bine. Pe de altă parte, Președintele României, conform Constituției, nu are atribuții concrete în domeniul economic, deci nu voi merge în ședința de Guvern.
Întrebare: Știu că ați explicat care este poziția dumneavoastră, dar aș vrea să vă întreb, în condițiile în care nu mergeți la ședința de guvern mâine, că mâine este programată și mâine ar trebui adoptate ordonanțele și hotărârile de guvern și practic ați făcut această solicitare și un avertisment către executiv. Dacă ei nu vă vor asculta, cei din mediul de afaceri și sindicatele vă cer totuși o mediere, să vă așezați la masă, să aveți un dialog corect, ei așa spuneau. Nu veți încerca măcar acest lucru?
Klaus Iohannis: În măsura în care ei nu se găsesc, dar văd că se găsesc la discuții, voi interveni pentru mediere. Însă, aceste chestiuni, după știința mea, se rezolvă în cadrul tripartit. Se întâlnesc guvernanții, cu sindicatele, cu patronatele, și discută până când găsesc soluții. Se pare că este nevoie de mai multă răbdare acolo și de-o parte și de alta. De asta am făcut un apel public, ca să-și revină.
Întrebare: Dacă nu-și revin până mâine, așteptăm încă un apel de la dumneavoastră, dar de data asta presupun că-i chemați la discuții. Și v-aș întreba, spuneați că ați discutat…
Klaus Iohannis: În măsura în care o să ajung la concluzia că ajută fiți sigură că asta o să fac.
Întrebare: Spuneați că ați discutat cu cei din executiv, presupun că ați discutat cu premierul Tudose sau cu ministrul de finanțe. V-aș întreba, dumneavoastră l-ați sunat tocmai să-l avertizați că nu este în regulă ce se întâmplă sau v-a sunat el să vă informeze că are de gând să să ia aceste decizii importante pentru România?
Klaus Iohannis: Cred că pentru opinia publică este important să se știe că am discutat. Cum, concret, nu cred că este relevant.
Întrebare: Vă întrebam pentru că, dacă spuneați că fiecare a rămas cu poziția lui și a fost fără rezultat până la capăt discuția.
Klaus Iohannis: De asta v-am și răspuns. Mulțumesc.
Întrebare: V-aș ruga, dacă se poate, să ne spuneți care au fost argumentele Premierului? Pentru că toată lumea spune că nu înțelege de ce sunt aceste măsuri. Vă întreb dacă dumneavoastră v-a explicat cu cifre.
Klaus Iohannis: Ar fi incorect să fac eu afirmații despre o discuție care a fost doar între noi. Nu aveți decât să-l întrebați pe Premier sau pe ministrul finanțelor, cel cu pilonul, cel cu solidaritatea, cum explică românilor aceste chestiuni, fiindcă până la urmă nu trebuie să fiu eu convins, ci omul de rând trebuie să înțeleagă de ce se schimbă tot și el nu câștigă mai mult.
Întrebare: Sindicatele au avertizat, unele dintre ele, că vor intra în grevă generală, altele că vor declanșa proteste ample, iar unul dintre argumente este că de la 1 ianuarie nu vor fi suficienți bani pentru a aplica inclusiv legea salarizării bugetarilor. Din analiza dumneavoastră reiese că într-adevăr nu sunt bani, pentru că ați făcut o analiză economică, și v-aș întreba, în acest context, dacă vă îngrijorează aceste mișcări sociale anunțate, inclusiv un protest duminică.
Klaus Iohannis: Aceste mișcări sindicale sunt lesne de înțeles. Așa cum am pus eu întrebarea de ce facem aceste lucruri, așa se întreabă și ei. Și cum sindicatele nu au primit răspunsuri satisfăcătoare și se tem că, în ciuda promisiunilor de creșteri salariale, este posibil să apară scăderi salariale, apar mișcări sindicale. Și guvernul sau exponenții coaliției, cine va dori, nu este foarte clar cine ce hotărăște, și cine ce spune acolo, nu au decât să vină cu explicații pertinente și pe dumnealor chiar vă rog să-i întrebați. Sunt bani sau au dreptate sindicatele că de fapt nu sunt bani?
Întrebare: Vă întrebam dacă din analiza economică reiese același lucru?
Klaus Iohannis: Aceste analize economice le face Guvernul și entitățile Guvernului.