Preşedintele Klaus Iohannis susţine angajările „fără număr” la stat și creșterile salariale din ministere, în timp ce Guvernul Ciucă pregătește noi majorări de taxe pentru a acoperi cheltuielile bugetare uriașe, dar în paralal face apel la solidaritate adresat românilor de rând, așa cum au procedat și guvernele Orban și Cîțu, în pandemie.
Iohannis a declarat marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni:
„Nu cred şi nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate, din motive foarte simple: am avut criza economică din 2009 – 2010, 2011, unde s-a încercat, în plan european, să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost unul bun şi nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip cu România”.
Întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Înainte de 1 iulie, când au fost sistate angajările la stat, a fost făcut practic un maraton de angajări în ministere și la stat și, de asemenea, în Parlament, știm bine, parlamentarii au votat o lege care majorează salariile angajaților din ministere, unora chiar cu 50%, dar și a parlamentarilor. Vreau să vă întreb: cum vedeți dumneavoastră această situație?
Iohannis: Cred că trebuie analizată fiecare situație în parte. În unele ministere, într-adevăr, a fost nevoie de specialiști în plus și acolo s-au făcut angajări. În alte ministere, din varii motive politice, salariile au rămas mult în urmă în comparație cu colegele și colegii din ministerele care, să zicem, s-au descurcat mai bine politic și a fost nevoie de o echilibrare. Guvernul a avut grijă ca aceste echilibrări să nu depășească limita care poate fi suportată de bugetul de stat.
Jurnalist: Dar aceste majorări salariale, dar și beneficiile pe care le-a oferit Guvernul prin pachetul de măsuri, toți economiștii spun că duc la creșterea inflației, nu la scăderea acesteia. Cum vedeți dumneavoastră să scadă inflația pe viitor? Ce măsuri se impun?
Iohannis: Măsurile de scădere a inflației în perioadă de criză economică sunt extrem de complicate, ca să nu formulez altceva. Măsurile care stopează inflația duc la austeritate. Austeritatea inhibă economia, inhibarea economiei nu este de dorit de absolut nimeni. Eu cred că măsurile sunt multiple, care se impun, și, în ansamblu, specialiștii pe care i-am consultat în Consiliul European, chiar și la ultima sesiune, ne spun că inflația probabil va mai crește până la finalul acestui an, în cursul anului viitor se va stabiliza, după care se va reduce. Este un trend valabil cel puțin pentru Uniunea Europeană, dar se crede că acest trend va avea loc și în plan global. Măsurile nu pot fi luate doar de un stat, deci un stat în situația dată are puține șanse să reducă și inflația, să crească și economia, și atunci măsurile sunt combinate, de pachete de sprijin, pachete de sprijin economic, investiții și toate, făcute bine și înglobate într-o politică europeană, ne vor duce la o stabilizare.
Jurnalist: Benzina și motorina s-au scumpit în ultima perioadă din cauza creșterii prețului barilului de petrol pe plan internațional, european. A ajuns în primăvară la 126 de euro, însă în ultimele săptămâni am văzut cum a scăzut la aproape 110 euro, însă această scădere nu s-a revăzut la pompă, așa cum s-a văzut scumpirea la pompă. Ce face statul pentru a se vedea această ieftinire și la pompă, mai mult decât cei 50 de bani pe care i-a acordat?
Iohannis: Guvernul face atât cât este posibil în condițiile date. Și acum atât a fost posibil, să stabilizeze prețul și să îl coboare cu 50 de bani. Însă nu vreau să intru prea mult în tehnicalități. Prețul benzinei și al motorinei nu se stabilește direct după prețul barilului de petrol. Există o piață a petrolului, există o piață a benzinei și a motorinei. Or, benzina și motorina s-au scumpit peste tot și evident că există o legătură între prețul petrolului și benzină și motorină, dar nu este așa o legătură directă, cum au sperat mulți, că, dacă se stabilizează prețul petrolului, automat scade prețul la pompă. Din păcate, nu se întâmplă așa. Guvernul este în continuare foarte preocupat de aceste măsuri, însă acum a fost posibil atât cât s-a făcut. Bugetul statului nu poate să suporte toate scumpirile pentru toată lumea, și în toate timpurile, fiindcă bugetul este cel pe care îl are la dispoziție Guvernul și cred că lumea se așteaptă să fie cheltuiți cu chibzuință acești bani, care sunt banii noștri, ai statului. Nu putem să dăm toți banii pentru a subvenționa prețul la benzină și să nu facem investiții. Investițiile sunt necesare, salariile sunt necesare, școala este necesară și așa mai departe.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți, tot legat de viața românilor. Ce face statul pentru a evita o criză alimentară, în condițiile în care specialiștii, spre exemplu, anunță un an extrem de secetos, poate unul dintre cei mai secetoși din ultima perioadă? Deja în unele zone se restricționează consumul de apă și vedem ce fac și alte state vecine. Polonia, spre exemplu, a redus la zero TVA la alimente, în Ungaria s-au plafonat prețurile la alimente. Are de gând Guvernul se ia în calcul o asemenea măsură? În condițiile în care chiar dumneavoastră spuneați ceva mai devreme că, dacă va crește prețul alimentelor pe plan mondial, și în România se va resimți?
Iohannis: Cu siguranță că anumite măsuri sunt posibile și, atunci când se impune, Guvernul se va apleca asupra acestor chestiuni. Noi credem că România nu va avea probleme cu alimentele, dar asta nu înseamnă că nu vom avea efecte ale crizei alimentare, fiindcă prețurile en-gros la alimente, de exemplu în plan global, au crescut cu aproape 20% și acest lucru se va reflecta într-o anumită formă și la noi. Atunci când este cazul, Guvernul se va implica. Dar ceea ce ați menționat înainte cred că trebuie să ne dea foarte mult de gândit. Seceta, canicula foarte devreme în an, furtunile și așa mai departe, toate acestea ne arată un singur lucru – schimbările climatice se întâmplă, se întâmplă și la noi. De aceea, România a fost și este parte a statelor care vor să lupte cu schimbările climatice, însă aceste schimbări nu vor fi oprite într-o lună sau în două luni, dacă o țară sau două sau zece se implică. Este nevoie de un efort global. Și, până atunci, lucrurile trebuie gestionate și în zona micro, asta însemnând că, acolo unde există puțină apă potabilă, și, din păcate, avem și noi localități, ea trebuie economisită, pur și simplu. Nu există altă soluție.
Jurnalist: Vorbeați și dumneavoastră despre o colectare mai bună pe care ar trebui să o facă statul și mai puțină evaziune fiscală. Una din măsurile anunțate chiar de către cei de la ANAF este să-i verifice inclusiv pe profesorii care dau meditații. Dumneavoastră ați fost profesor, ați dat meditații, ați spus acest lucru public. Cum vi se pare o astfel de măsură astfel încât profesorii care dau meditații acasă copiilor să fie verificați de către ANAF?
Iohannis: Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Și ANAF are treabă cu colectarea acestor impozite și cu verificarea. Acum, dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată, am oarece întrebări în această speță, însă nu se pot accepta excepții. Cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit corespunzător. Și dacă ANAF va verifica categoriile unde se realizează evaziune pe scară un pic mai largă, atunci colectarea poate să devină mai eficientă.
Jurnalist: Dumneavoastră mai aveți foști colegi care fac meditații?
Iohannis: Eu cred că mai există profesori care fac meditații și cred că plătesc impozit.
