Legea pensiilor speciale cu modificările CCR și altele strecurate de PSD și PNL a fost adoptat în Camera Deputaților, luni, de majoritatea aflată la putere dar poate fi atacat din nou la Curte, în termen de două zile.
S-au înregistrat voturi 174 „pentru”, 81 voturi „împotrivă”, 17 abțineri, iar doi deputați nu au votat.
Președintele interimar al Camerei, Alfred Simonis (PSD), a susținut că eliminarea tuturor pensiilor speciale „nu se poate face aşa, peste noapte”.
„Avem câteva decizii ale CCR care ne spun asta. Avem câteva legi în Parlament care au fost adoptate şi întoarse la CCR. Mai important decât toată retorica aceasta politică şi decât propaganda care se face, şi e firesc să fie aşa, avem un jalon PNRR, o reformă de care depind 2,8 miliarde de euro. Noi putem să hotărâm să tăiem totul mâine, legea va fi neconstituţională şi în consecinţă pierdem 2,8 miliarde de euro. Nu asta e soluţia. Această lege respectă şi solicitările Comisiei Europene, respectă şi deciziile CCR şi ne va face să luăm cei 2,8 miliarde de euro atât de necesari pentru România. E atât de simplu”, a spus el.
Atât USR, cât și AUR au anunțat că votează împotrivă.
Liderul USR, Cătălin Drulă, a acuzat că aceasta „este legea menţinerii pensiilor speciale – un cancer care macină solidaritatea, dreptatea, echitatea din această societate”.
„Pensiile speciale spun aşa: dacă te numeri într-o serie de privilegiaţi, ai bătrâneţile îndestulate şi asigurate, dacă nu, cu necazul a 95% din români, ghinion, cum a spus preşedintele vostru, Iohannis”, a adăugat Drulă.
El a susţinut că actuala coaliţie vrea să crească taxele ca să plătească aceste pensii speciale, care au ajuns la 13 miliarde de lei.
„Cifrele sunt ameţitoare pentru pensionarii de rând. Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului şi al PNL, antiliberalul Ciucă ia 18.000 lei pensie specială pe lună. Aţi avut o obligaţie în PNRR să treceţi aceste pensii la cel mai firesc şi normal principiu din lume, principiul contributivităţii, cât ai contribuit, atât să primeşti, la fel cum primesc 95% din români şi v-aţi bătut joc. Această formă, ultima formă a legii este cea mai sfidătoare de până acum. Nu numai că îi asiguraţi pe cei care au acum pensiile speciale că nu li se întâmplă nimic, dar 40 de ani de acum încolo – o bătaie de joc, da, voi care nu vă gândiţi nici la ce se întâmplă în ţară peste doi, peste trei, peste cinci ani – peste 40 de ani nu vor mai fi pensii speciale, conform acestei legi”, a mai spus liderul USR.
Drulă: „Aţi introdus şi sporurile nepermanente”
Drulăa reclamat că, prin noi amendamente depuse de PSD și PNL, vor creşte privilegiile faţă de acest moment:
„Aţi introdus acolo şi sporurile nepermanente. Totul pentru clientela de partid şi nimic pentru oameni. Asta nu e nici liberal, că liberalismul înseamnă să-ţi pese de performanţă, de cât a contribuit fiecare, nu să intri, ca porcii ăia graşi din ferma animalelor, pe uşa din dos. Asta nu e sub nicio formă nici socialist. Aveţi o clientelă care sufocă acest stat, oameni care iau zeci de mii de lei, cifre ameţitoare. Viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, va lua 70.000 lei pe lună şi mai are pensie de 12.000 lei şi o pensie specială de 10.000 lei”.
„Săptămâna trecută aţi mai trimis un performer de aici, pe domnul Pavel Popescu, să ia 9500 euro în mână pe lună. Este sfidarea acestui ţări, iar principiul pe care îl consfinţeşte această lege – principiul anticonstituţional al privilegiului. Un privilegiu odată acordat rămâne. (…) Voi lupta până la ultima picătură de energie şi la anul şi în anii care vin să eliminăm aceste privilegii pentru că aşa se face o republică democratică, nu cu contribuţia cu sacoşa la partid şi cu pensiile în buzunare”, a mai susţinut Drulă.
Toate amendamentele USR au fost respinse atât la Senat, cât și la Cameră.
Legea pensiilor speciale cu modificările CCR a trecut de Senat; votul final, luni în Camera Deputaților
USR, singurul partid care a votat împotriva Legii pensiilor speciale marca PSD-PNL: „Magistrații se vor pensiona la 60 de ani abia din 2062”
Ciolacu, după modificările la Legea pensiilor speciale: „Sunt corecte, legitime și de bun-simț”
Iată o sinteză a modificărilor operate de majoritatea parlamentară PNL-PSD, după ce legea adoptată inițial pe 28 iunie a fost atacată a doua zi de ÎCCJ la CCR, iar curtea a admis, pe 2 august, pretențiile ridicate de magistrați.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, arată amendamentul la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camerei.
În forma adoptată de Senat, acest articol spunea „ (…) a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării” şi nu „a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, cum este forma adoptată, luni, de comisiile de specialitate ale Camere.
Conform amendamentului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asumat de către grupurile PSD şi PNL ale Camerei, „Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de anul pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin.(1) din aceeaşi lege, a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;
b) în perioada 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2039 poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;
c) în perioada 1 ianuarie 2040 – 31 decembrie 2047 poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;
d) în perioada 1 ianuarie 2048 – 31 decembrie 2054 poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;
e) în perioada 1 ianuarie 2055 – 31 decembrie 2061 poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii”.
De asemenea, „pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin. (1) din Legea nr.303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”, arată amendamentul Ministerul Finanţelor asumat de către grupurile deputaţilor PSD şi PNL în raportul de admitere la proiectul de lege.
Totodată, „persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării in vigoare a prezentei legi”, conform amendamentului admis la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camere.
O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei la proiectul de lege şi asumată de PSD ş PNL prevede că: „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”.
Alte completări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei asumate de grupurile deputaţilor PSD şi PNL prevăd următoarele:
„Art.V. – Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum şi pentru persoanele în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.”
Reprezrntanţii ÎCCJ şi ai Ministerul Justiţiei motivează că modificarea de mai sunt este necesară „pentru corelare cu art. III alin. (2) şi (3) şi cu restul proiectului care, în acord cu Decizia nr. 467/2023 a CCR, menţine regimul actual de reglementare pentru deciziile de pensionare eliberate până la data intrării în vigoare a legii, indiferent dacă sunt puse în plată sau nu.
O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei asumată de grupurile PSD şi PNL prevede că; „Pentru personalul prevăzut la art. 3 alin. (2) care se referă la „corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii”şi „art. 31 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte, la data intrării în vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”.
O altă clarificare adusă de către Ministerul Finanţelor asumată doar de grupul PSD, nu şi cel al PNL, de această dată, la capitolul care spune cum e determinat impozitul lunar pentru fiecare plătitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egală cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă care este aplicată progresiv cu cota de impunere de „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.
De asemenea aceeaşi singtamă „sau egală cu acesta” este introdusă şi pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv cu cota de impunere „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.
Astfel acest articol arată acum în raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile speciale emis de către comisiile de specialitate ale Camerei după cum urmează.
„Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că, dacă legea nu este atacată la CCR în termen de două zile, va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Inițial, Legea pensiilor speciale a fost adoptată în 28 iunie a.c., dar a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât se reduceau – abia după 5 ani! – privilegiile magistraților.
Cum a eliminat pensiile speciale Parlamentul lui Ciolacu&Ciucă: Eșalonat, până în anul 2043; excepții la cumulul pensiei cu salariul
În 2 august, Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu.
CCR aprobă pretențiile ÎCCJ și întoarce la Parlament Legea pensiilor speciale: Tăierea privilegiilor magistraților „afectează independenţa justiţiei”
DOCUMENT. Motivarea deciziei CCR de menținere intactă a pensiilor speciale pentru magistrați
În 5 octombrie, CCR a trântit și legea de eliminare a cumulului pensiei cu salariul la stat. „Specialii” vor ieși la pensie în continuare la 45 de ani și se vor reangaja la stat pentru a încasa din două surse bani publici în sume uriașe.
„Reforma” lui Ciolacu, jalon în PNRR, un fiasco! CCR a trântit și legea de eliminare a cumulului pensie-salariu la stat
