Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri seară, cu 177 de voturi “pentru”, 79 de voturi “împotrivă” și fără deputații PMP la vot – în semn de protest -, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, și cu 177 de voturi “pentru” și 78 de voturi “împotrivă” cele de la Legea 317/2004 privind CSM, acesta urmând să fie trimise Senatului, care va da votul final.
Votul a fost realizat prin apel nominal, solicitat de PNL, după ce sitemul de vot electronic și cel audio s-au defectat.
Rezultatul votului a fost aplaudat de deputații PSD și ALDE, dar modificările au fost susținute la scenă deschisă de UDMR, prin Marton Arpad.
Proiectele care modifică legile 304 şi 317 au fost adoptate mai repede decât primul proiect, care modifica Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, având în vedere că PSD şi ALDE au impus modificarea Regulamentului, reglementând strict timpul alocat dezbaterii amendamentelor.
După ce senatorii vor depune amendamente la aceste trei proiecte de modificare a legilor justiţiei, acestea vor fi discutate tot de către Comisia specială pentru legile justiţiei, care va face rapoarte noi şi care vor fi supuse votului plenului Senatului, Camera decizională.
Modificările aduse Legii 304 privind organizarea judiciară
Potrivit articolului nou adoptat, “În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.
Propunerea a fost vehement criticată de PNL şi USR, care au acuzat că intenţia PSD şi ALDE este aceea de diminua competenţele DNA.Preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a precizat, la momentul dezbaterilor din Comisia specială pentru legile Justiţiei, că, în urma luărilor de poziţie critice, PSD a decis să nu mai susţină înfiinţarea unei “Direcţii”, ci a unei Secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie.
O altă modificare de modificare prevede că încadrarea procurorilor DNA se face în urma unui concurs, fiind stabilite, totodată, şi criterii noi – vechime de cel puţin 8 ani şi să nu fi fost sancţionaţi.„DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se prevede în amendamentul nou adoptat.
Textul actual al legii în vigoare prevede că „DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”.Concursul constă într-un interviu transmis in direct, sustinut în faţa secţiei de procurori a CSM, şi într-o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerante relevante de aceşia, din ultimii 5 ani de activitate.
O altă modificare prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM”.Textul actual al legii în vigoare prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop”.
O altă modificare vizează ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.Altă modificare prevede ca hotărârile judecătoreşti să fie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare.
„Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată în forma propusă a legii.În cadrul dezbaterilor în plen a fost adoptat un singur amendament, faţă de forma Raportului adoptat de Comisia specială pentru legile Justiţiei.
Acesta prevede că „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub coordonarea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice”.
Marton Arpad (UDMR): Soluţiile întăresc independenţa justiţiei
Deputatul UDMR Marton Arpad, parlamentar cu vechi state de plată, încă din 1990, a susţinut că soluţiile din amendamentele admise întăresc, de fapt, independenţa justiţiei.
„Majoritatea amendamentelor admise în comisie vin din partea CSM, UNJR, AMR. Puteţi verifica că aceste amendamente provind de aici”, a susţinut Marton Arpad.
El a arătat că prin amendamentele admise s-a introdus un lucru foarte important, respectiv egalitatea de arme între apărare şi acuzare care se reflectă şi în configuraţia sălii de judecată în faptul că procurorul nu va mai fi deasupra avocatului.
Marton Arpad a spus că al doilea lucru important introdus în lege prevede ca în aceste structuri speciale să poată intra doar oameni care au o practică îndelungată în profesie, un comportament adecvat şi doar în urma unui concurs care să se poată verifica, nu pe „nişte discuţii obscure cu şeful”.
„Trebuie curmată acea posibilitate ca în momentul în care este într-o instanţă o dezbatere dintre avocat şi un procuror de la DNA, tot DNA ,dacă nu se comportă judecătorul cum doreşte procurorul, să poată să investigheze pe judecătorul respectiv. S-a scos de sub umbrela DNA şi s-a pus în subordinea Parchetului General, o instituţie care să supravegheze activitatea judecătorilor şi procurorilor. Credem că aceste soluţii sunt benefice ca să se întărească independenţa Justiţiei”, a conchis Marton Arpad.
