Luni se judecă la instanţa supremă apelul în dosarul “Fraude la Referendum”, după o amânare de două luni, cerută în septembrie de aproape jumătate dintre cei 75 de inculpaţi pe motiv că… nu au avocaţi.
Luni vorbește Dragnea
În 28 septembrie, completul de judecată condus chiar de preșdintele ÎCCJ, Livia Stanciu, a decis să amâne cauza pentru 23 noiembrie. “Am luat act de acest termen. Am făcut apel ca să am posibilitatea să spun şi în faţa instanţei de apel unele lucruri. Ceea ce vom avea de spus şi eu, şi avocatul meu vom spune în faţa instanţei”, a argumentat Liviu Dragnea de ce nu vrea să facă nicio declaraţie la ieşirea din sala de judecată.
Așadar, luni, 23 noiembrie Liviu Dragnea va fi audiat, în urma solicitării făcute în acest sens în 28 septembrie.
Condamnat cu suspendare
Liviu Dragnea a fost condamnat în data de 15 mai 2015, de un complet de 3 judecători al Înaltei Curţi de Casație și Justiție (ÎCCJ): 1 an închisoare cu suspendare, pentru fraudarea referendumului din 2012 de demitere a președintelui Traian Băsescu.
Procurorul de şedinţă a cerut atunci o condamnare la închisoare cu executare pentru inculpat – la data pronunţării sentinţei încă vicepremier în Guvernul Ponta -, dar nu a formulat un cuantum al pedepsei, afirmând că este atributul ÎCCJ să stabilească acest lucru. Procurorul DNA a reclamat însă că „martorii propuși de apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul, pentru a cădea de acord cu ce să spună în instanță”.
Între martorii ceruţi de Dragnea să fie audiaţi s-a numărat ministrul Apărării, Mircea Dușa, şi Victor Ponta, prim-ministru pe atunci (în 11 martie a avut loc audierea lor).
Ponta: Responsabilii sunt Dragnea şi Hellvig
Ponta s-a fofilat, aşa cum îl ştim, dând vina pe Dragnea şi pe… Eduard Hellvig – la data audierii lui Ponta deja numit şef la SRI – pentru organizarea referendumului.
“Pe baza informaţiilor pe care le-am avut ca președinte al PSD, copreședinte al USL şi premier, nu am cunoștință să fi făcut cineva vreo schemă de fraudare a votului prin folosirea aplicației incriminate ulterior de procurorii DNA”, a spus Ponta, adăugând că “Liviu Dragnea și Eduard Hellvig au fost responsabilii desemnați de conducerea USL pentru buna desfășurare a campanie”.
Martor incomod sau mincinos?
Aşadar, niciunul dintre copreşedinţii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu nu este vinovat – iar “ăla micu” al lui Voiculescu, Daniel Constantin – copreşedinte şi el al USL -, “nu se pune”, pentru că el încă mai era la guvernare la data audierii martorului Ponta, nu ca PNL-ul.
La insistența magistraților, Ponta a admis că în şedinţele fiecăruia dintre partidele USL (PSD, PNL şi PC) a fost prezentată aplicația și au fost puse în aplicare deciziile comune.
„Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi datele încărcate în soft. Principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide. Sistemul permitea şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor”, a spus Ponta.
El a precizat că se permitea astfel o „numărătoare paralelă” efectuată de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.
“SMS-urile erau semnate “Liviu Dragnea” pentru a nu fi impersonale”
Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu „Da” sau „Nu”, Ponta a răspuns negativ, insistând că în timpul zilei sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot și că este imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.
Ponta a mai fost întrebat de judecători dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura „Liviu Dragnea”, iar el a răspuns: „Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară”.
Doi ani de judecată
Dosarul a fost trimis în instanţă pe 7 octombrie 2013, judecarea a început în 15 noiembrie iar sentinţa primei instanţe a fost pronunţată după 1 an şi 7 luni, în 15 mai 2015.
Dragnea a atacat cu apel sentinţa, nemulţumit de condamnarea cu suspendare, iar primul termen trebuia să se judece în 28 septembrie, după 4 luni. El s-a prezentat atunci în sala de judecată şi a cerut să fie reaudiat de judecători.
Procesul a fost amânat pentru data de 23 noiembrie, judecarea dosarului intrând acum pe mâna unuia dintre cele două complete de 5 judecători al instanţei supreme.
Şef peste PSD
Între timp, Dragnea, care a demisionat din funcţia de vicepremier şi şi-a pregătit alegerea la şefia PSD, cu susţinerea covârşitoare a baronilor locali pe care i-a plătit regeşte din bani publici pe vremea când era ministrul Dezvoltării, a convocat .Congresul PSD între cele două termene de judecată. Evident, a fost ales preşedintele partidului, fiind singurul candidat.
Aşadar, Dragnea va fi reaudiat, luni, de noul complet de judecată, care va stabili dacă o mai lungeşte cu procesul sau rămâne în pronunţare şi, evident, dacă îi dă o pedeapsă mai mare.
Inculpaţii care şi-au recunoscut vina au luat pedepse mai mari decât Dragnea
Trebuie amintit că doi dintre cei 75 de inculpaţi în dosarul “Fraude la Referendum” şi-au recunoscut faptele încă de la primul termen de judecată. Este vorba despre soții Marius și Cristina Preduț.
Astfel, în 14 ianuarie 2014, după numai două luni de la trimiterea în judecată, cei doi dintre inculpați care și-au recunoscut faptele au intrat în procedură de urgență și au primit sentinţa (rămasă definitivă prn faptul că nu a fost atacată) în data de 2 iulie 2014.
Verdictul a fost de condamnare la câte 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare. Adică pedepse mai mari decât Dragnea, orchestratorul schemei de fraudare.
Schema de fraudare
Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, a fost trimis în judecată împreună cu 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, care, la ordinul lui Dragnea, au falsificat documentele de la birourile electorale şi au introdus în urnă un număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători – ”infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării”, potrivit DNA.
Concret, „ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate”.
„În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Amintim că, în ciuda tuturor manevrelor lui Dragnea – mobilizarea tuturor activiştilor USL şi a prelungirii cu două ore a perioadei de vot în ziua respectivă -, precum și a numărului masiv de 7,4 milioane de români care au votat pentru demiterea Președintelui României, la referendumul din 29 iulie 2012 nu s-a întrunit pragul de 50%+1 din numărul total al alegătorilor (peste 18,2 milioane), ci numai puţin peste 46%. Astfel, Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni iar românii au rămas cu o gaură de 20 de milioane de euro în bugetul de stat.
