Premierul și preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, vineri, că nu o sancționează pe senatoarea liberală Alina Gorghiu pentru inițierea proiectului de lege privind executarea la domiciliu a pedepsei cu închisoarea de până la 7 ani.
„S-a autodescalificat, nici nu mai are nevoie de vreo sancţiune. Beneficiază din plin de sancţiunea cetăţenilor”, a spus Orban, întrebat de Agerpres dacă Alina Gorghiu ar putea fi sancţionată pe linie de partid.
El a susţinut că „PSD s-a discreditat iremediabil în faţa românilor prin preocuparea bolnăvicioasă pentru cei certaţi cu legea”.
Legea inițiată de Alina Gorghiu a fost adoptată, marți, de Senat, unde PSD are majoritate, dar a primit inclusiv voturile USR.
Astfel, au fost 128 de voturi „pentru” şi două abţineri.
Barna: „A fost o eroare”
Liderul USR, Dan Barna, anunţă că votul senatorilor USR a fost o eroare şi că deputaţii formaţiunii se vor pronunţa împotrivă.
„Am primit mai multe întrebări legate de votul colegilor mei senatori la proiectul de lege al PNL cu închisoarea la domiciliu, proiect corelat cu cel privind brăţara electronică de urmărire. Ca să clarific această temă şi să revenim la priorităţile reale din aceste zile, precizez că acel vot a fost o eroare, iar USR va vota la Camera Deputaţilor, cameră decizională, împotriva acestei iniţiative”, a scris Barna pe Facebook.
Barna a venit cu această precizare vineri, la 3 zile de la vot.
PLUS a făcut apel, joi, la Camera Deputaţilor să respingă proiectul respectiv, deoarece „este de natură să ducă imediat la eliberarea a peste jumătate dintre deţinuţii” din România.
„Dintre cei aproximativ 20.000 de deţinuţi din România, cel puţin jumătate ar fi în situaţia de a putea reclama aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, fapt ce ar putea duce la eliberarea acestora din penitenciar şi continuarea executării pedepsei la domiciliu. Formaţiunea menţiona că prin decizia nr. 356/2018, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat asupra unei propuneri legislative ce avea acelaşi obiect, declarând-o neconstituţională. Iniţiativa anterioară se referea însă doar la pedepse pentru infracţiuni mai puţin importante, de până la 3 ani. De această dată, pedepsele cresc până la 7 ani şi pot privi infracţiuni dintre cele mai grave, aşa cum este cazul furtului, tâlhăriei, distrugerii, răpirii, lipsirii de libertate ori al proxenetismului. Posibilitatea ca persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni să execute pedeapsa la domiciliu este, pe de o parte, de natură să indigneze o parte importantă a societăţii, iar, pe de altă parte, capabilă să înlăture principalul rol al sancţiunilor penale, cel de a descuraja potenţialii făptuitori”, a precizat partidul condus de Dacian Cioloș.
Camera Deputaţilor este for decizional pentru această lege, iar Orban dă asigurări că actul normativ nu va fi votat deputații PNL.
Orban dă asigurări că PNL nu vor vot legea în Camera Deputaților
„Este o aberaţie. E un proiect de lege care a fost iniţiat de un senator al nostru fără a avea acordul grupului parlamentar din Senat, dar mai ales fără a avea acordul conducerii PNL. PNL nu susţine acest proiect de lege, Guvernul pe care îl conduc este categoric împotriva acestui proiect de lege. Am dat mandat în camera decizională, Camera Deputaţilor, către grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor să voteze împotriva acestui proiect care este contrar liniei politice a PNL de alegerea mea ca preşedinte al PNL şi, de asemenea, în cazul în care va trece de Camera Deputaţilor, pentru că am văzut că la Senat au votat într-o veselie aproape toţi senatorii, îl vom ataca la CCR. Acest proiect este neavenit, este un proiect care nu are nimic de-a face cu politica penală a statului român în viziunea Guvernului pe care îl conduc, este un proiect care pare să ofere soluţii unor oameni certaţi cu legea şi nicidecum să ofere o soluţie pentru problemele existente la ora actuală în România”, a declarat, pentru AGERPRES, Ludovic Orban.
El a criticat faptul că, în contextul actual, Senatul a dezbătut un astfel de proiect.
„Mi se pare cu atât mai grav ca în starea de urgenţă în care se găseşte România în Senatul României să se dezbată astfel de proiecte pe ideea că poate lumea fiind concentrată pe bătălia contra epidemiei de coronavirus nu o să bage în seamă astfel de proiecte. Lumea este atentă şi sancţionează astfel de proiecte. În ceea ce mă priveşte cred că este picătura care a umplut paharul în materie de atitudine politică din partea senatorului nostru care a iniţiat proiectul de lege, iar PNL va fi categoric împotriva adoptării acestui proiect şi va căuta toate pârghiile constituţionale şi legale pentru neintrarea în vigoare a acestui proiect”, a afirmat Orban.
Ce prevede legea Alinei Gorghiu
Infractorii condamnați la închisoare de până la șapte ani ar putea executa pedeapsa la domiciliu fiind supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice prevede un proiect de lege votat marţi aproape în unanimitate de Senat, într-o şedinţă de plen online. Nu vor putea beneficia de această măsură criminalii, violatorii, traficanții de persoane și de droguri, precum nici cei condamnați pentru corupție.
De asemenea, actul normativ prevede și posibilitatea executării pedesei cu închisoare în regim mixt: în timpul săptămânii acasă, iar în weekend în penitenciar.
Inițiativa îi aparține senatoarei PNL Alina Gorghiu și a înregistrat 128 de voturi „pentru” şi două abţineri.
Potrivit proiectului, instanţa poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani;
- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
- infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;
- în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că executarea la domiciliu a pedepsei închisorii este suficientă, iar condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Nu se poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii dacă:
- iniţial a fost dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar ulterior a fost revocată;
- infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;
- faptele reprezintă infracţiuni contra vieţii, contra integrităţii corporale sau sănătăţii, infracţiuni stabilite asupra unui membru de familie sau asupra fătului, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, trafic de persoane sau minori, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, precum şi infracţiuni prevăzute de Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată.
- De asemenea, nu se poate dispune executarea la domiciliu a pedepsei dacă persoana a fost condamnată anterior pentru săvârşirea fie a infracţiunii de evadare, fie pentru cea de înlesnire a evadării ori pentru tentativă la aceasta
Gorghiu: „Sunt prevederi esenţiale care se găsesc în sistemele multor state ale UE”
Alina Gorghiu a declarat că este un proiect care reprezintă creionarea cadrului legal necesar pentru a putea fi implementată monitorizarea persoanelor condamnate cu dispozitive electronice.
„Proiectul modifică în esenţă Codul penal cu câteva prevederi esenţiale care se găsesc în sistemele multor state ale Uniunii Europene. De exemplu, de a introduce o măsură alternativă la pedeapsa închisorii, şi anume executarea la domiciliu a pedepsei închisorii, care reprezintă o formă de individualizare a pedepsei şi, de asemenea, executarea fracţionată a pedepsei închisorii. Codul de procedură penală suportă o modificare esenţială care presupune că instanţa se va pronunţa asupra revocării şi anulării executării la domiciliu a pedepsei închisorii. (…) Se instituie supravegherea prin brăţară electronică, se defineşte noţiunea de imobil în care se execută pedeapsa şi se reglementează cazurile în care condamnatul poate părăsi imobilul – asta este esenţa iniţiativei legislative”, a precizat Alina Gorghiu.
Șerban Nicolae, la unison
Senatorul PSD, Şerban Nicolae, a afirmat că „există suficiente probleme cu respectarea izolării şi a carantinei”.
„Să ne punem problema că autorităţile sunt deja pregătite pentru eliberarea infractorilor condamnaţi din închisori pentru a nu mai sta în penitenciar, ci în locuinţe, ar putea să fie prematur, cel puţin la acest moment. Iniţiativa este una care să justifice necesitatea. În ceea ce priveşte însă oportunitatea, aş vrea să reflectaţi, pentru că suntem în situaţia în care mulţi români consideră că se află, ca urmare a măsurilor luate în starea de urgenţă, într-un soi de arest la domiciliu, că autorităţile nu reuşesc să menţină controlul asupra respectării măsurilor de izolare şi carantină la domiciliu, dar PNL se gândeşte la scoaterea infractorilor din închisori pentru a nu suferi condiţiile de detenţie din închisorile româneşti”, a susţinut Şerban Nicolae.
Una dintre prevederile proiectului este aceea că persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu vor fi supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice. Modul de utilizare a dispozitivului, costurile pe care acesta le presupune, precum şi condiţiile referitoare la transmiterea, modificarea şi stocarea datelor obţinute prin supravegherea electronică se stabilesc prin regulamentul de aplicare a legii.
Proiectul se mai referă şi la termenul de supraveghere, care este egal cu durata pedepsei aplicate şi se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pe durata acestuia condamnatul trebuind să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţia de a presta o muncă în folosul comunităţii, în condiţiile stabilite de instanţă.
