Senatorul Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei juridice, a invocat, pentru votul de respingere, avizul negativ al Consiliului Legislativ pentru această ordonanță, care a fost adoptată pe repede înainte, fără a fi suspusă dezbaterii publice, în seara de 4 februarie, înainte ca Guvernul Orban să fie demis prin moțiune de cenzură.
Șerban Nicolae a spus că avizul „trebuie obţinut înainte de adoptarea în şedinţa de Guvern” iar lipsa lui „duce la neconstituţionalitatea” acestei legi.
„Există pe rolul Parlamentului propuneri legislative în materie electorală. (…) Este încă un semn că Guvernul nu a dorit să intre în vigoare aceste chestiuni, nu a dorit să facă o dezbatere publică şi transparentă pe probleme de interes electoral general care să vizeze drepturile cetăţenilor. De aceea, noi ne-am opus acestei ordonanţe de urgenţă, pentru că este neconstituţională şi am fi minţit electoratul dacă ne-am fi făcut că nu vedem şi CCR ar fi decis neconstituţionalitatea ordonanţei. Nu vă mai prefaceţi că apăraţi drepturile românilor din diaspora sau dreptul de vot al cetăţenilor români. Îi minţiţi. Dacă voiaţi dezbatere, făceam dezbatere pe toate temele. Aţi fi făcut-o transparent prin iniţiativă parlamentară”, a afirmat Nicolae.
De altfel, liderul interimar al PSD, Șerban Nicolae, i-a cerut Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la CCR ordonanța.
La rândul său, liderul senatorilor UDMR, Cseke Atilla, a spus că „sunt foarte multe elemente în această ordonanţă care ridică mari semne de întrebare, care pot conduce la abuzuri şi sunt neconstituţionale”, acesta fiind motivul pentru votul negativ.
Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că „turismul electoral este o practică, în ultimii ani, care deformează rezultatul alegerilor”, iar „această ordonanţă face o încurajare şi o legalizare a turismului electoral”.
De partea cealaltă, alina Gorghiu, liderul senatorilor PNL, a susținut că votul negativ al PSD, ALDE și UDMR „este o nouă execuţie a românilor din diaspora”.
Senatorul USR Mihai Goţiu a acuzat și el că „PSD, UDMR şi ALDE încearcă să blocheze dreptul cetăţenilor de a vota”.
Ce prevede OUG 26/2020
Data anticipatelor se stabilește cu cel putin 50 de zile înaintea votării – față de 90 de zile, în prezent.De asemenea, candidaturile sunt admise sau respinse, după caz, până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor.
Există în OUG 26 și varianta în care alegerile anticipate parlamentare pot coincide cu alegerile locale. În acest caz, alegătorii vor vota la aceleași secții de votare, în același timp, cu aceeași ștampilă de vot, dar pe buletine separate și pe liste electorale distincte.
Actul normativ mai prevede că românii din străinătate au la dispoziție 3 zile pentru a vota, iar numărul senatorilor va crește de la doi la patru, iar cel al deputaților, de la patru la opt. Practic, vor exista 12 parlamentari din diaspora, nu șase câți sunt în prezent.
În ceea ce privește votul prin corespondență, termenul de înregistrare ca alegător începe în 48 de ore de la data dizolvării Parlamentului. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) va posta pe site-ul propriu dedicat votului prin corespondență, machetele electronice ale buletinelor de vot până cel târziu cu 15 zile înaintea votării, pentru ca alegătorii să îl poată descărca și completa.
