Planul Național de Relansare și Reziliență revizuit, în primă lectură la Guvern. Ghinea îi caută alt nume

Guvernul Cîțu a discutat în ședința de vineri, în primă lectură, Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) revizuit de ministrul Cristian Ghinea, după ce proiectul Guvernului Orban a fost respins de Comisia Europeană. (Vezi document la finalul articolului)

Premierul Florin Cîțu a declarat, în briefingul de presă, că proiectul a fost pus în dezbatere publică: „Toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program”, de către ministrul  Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

La râdul său, vicepremierul Dan Barna responsabil de fondurile europene, a precizat că „acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă de fapt şansa concretă de dezvoltare şi de reformă în România”.

„Practic, acest program are, după cum ştiţi, şase piloni, sunt şase axe principale pe care sunt alocate aceste aproape 30 de miliarde disponibile pentru România de la nivel european. Vorbim de tranziţia verde, de transformarea digitală, de partea aceea de competitivitate şi dezvoltare inteligentă. Mai este un pilon legat de coeziunea socială, foarte important, partea de sănătate – tema cea mai acută în dezbaterea publică în această perioadă şi bineînţeles, şi un pilon dedicat politicilor pentru generaţiile următoare, partea cea mai vizibilă şi explicită de viitor”, a adăugat el.

Cum l-au numit alte țări: „France Relance, Espagna puede (Spania poate), Recuperar Portugal”

Ministrul Ghinea a anunțat că este în căutarea unui nume pentru PNRR, care să fie înțeles de toți românii.

„Sunt pe diverse componente multe reforme şi nu vă ascund faptul că, trebuind să trecem de la 41 de miliarde, câte sunt acum programate, la 29,2 miliarde, un indicator va fi și acela al seriozității și al profunzimii reformelor la care ministerele și agențiile se angajează, deci cu cât avem mai multe reforme, cu atât șansa ca suma alocată inițial să rămână în PNRR final crește.

Şi, dacă ar fi să am un regret legat de acest PNRR, este acela că ne-am concentrat foarte mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj și că nu am reușit, cel puțin până acum, poate că vom reuși până săptămâna viitoare, când îl aprobăm, să îi dăm un titlu care să spună ceva, care să spună ceva românilor. Și aș vrea să vă spun cum se numesc planurile de relansare în alte țări: France Relance, Espagna puede, Spania poate, Recuperar Portugal. Sunt mesaje pe care guvernele acestor țări le-au dat către populația lor și poate găsim unul și pentru România. Ce cred eu că ar trebui să spunem românilor despre acest PNRR este că suntem într-un moment de restart ca națiune, suntem într-un moment, deși dificil cu criza COVID, în care avem șansa să reașezăm lucrurile pe alte baze; din cauza asta, această insistență pe reformă și pe schimbări”.

„PNRR să nu fie motiv de gâlceavă politic”

Ghinea a arătat că „PNRR, împreună cu programele operaționale viitoare, ajunge spre 80 de miliarde de euro, pe care le programăm în acest an la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care vor pune baza de dezvoltare pentru următorii 10 ani”.

„Tocmai de aceea intenționez să nu contribui și să fac tot ce depinde de mine și de noi pentru ca PNRR să nu fie motiv de gâlceavă politică. Voi merge în Parlament pe 30 martie, la Comisia de afaceri europene a Camerei Deputaților, pentru a prezenta ceea ce am aprobat în guvern. Voi merge în Parlament de câte ori este necesar pentru a explica ceea ce vrem să facem, pentru că sunt foarte mândru de ceea ce am pus în acest document, sunt foarte mândru de alocări, sunt foarte mândru de reforme și cred că nimeni din clasa politică nu poate să reproșeze ceva la modul în care am gândit alocările și la modul în care am gândit reformele. Poate că nu am fost destul de ambițioși, dar dacă puteam să fim și mai ambițioşi în reforme sunt gata să merg în această direcție”, a asigurat el.

PNRR) este construit pe 6 Piloni

• Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatare a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă – 4 miliarde euro
• Împădurim România și protejăm biodiversitatea – 1,5 miliarde de euro
• Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară – 1,3 miliarde de euro
• Transport feroviar și mobilitate urbană – 5 miliarde 
• Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică – 2,2 miliarde de euro
• Energie regenerabilă și eficiență energetică – 1,3 miliarde de euro

• Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC – 2,59 miliarde de euro
• România Educată – Digitalizarea educatiei – 780 de milioane de euro
• Broadband și 5G – 650 de milioane de euro

• Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale – 110 milioane de euro
• Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat – 2,405 miliarde de euro
• România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional – 630 milioane de euro
• Cercetare, Dezvoltare și Inovare – 510 milioane de euro
• Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi – 600 milioane de euro
• România Creativă (industrii creative) – 77 milioane de euro
• Transport rutier si autostrazi – 4,5 miliarde de euro 

• Fondul de reziliență pentru localități – 4 miliarde de euro 
• Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace – 400 de milioane de euro
• Infrastructură socială și cămine de bătrâni – 250 milioane de euro
• România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate – 120 de milioane de euro
• România Atractivă – 400 de milioane de euro

Termen-limită: 30 aprilie

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. 

„La acest moment, propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026″, se precizează în documentul publicat, vineri, pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Download (PDF, Unknown)

Mirela Egeea

See Full Bio