UPDATE ora 12.00: Senatorii PSD și ALDE din Comisia juridică au lipsit la ședința de marți, pentru a nu se întruni cvorumul – tertip utilizat pentru salvarea penalilor.
Cererea DNA de ridicare a imunității lui Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), pentru ca procurorii anticorupție să poată începe urmărirea penală a acestuia pentru mita de aproape 800.000 de dolari luată de la o firmă austriacă pe vremea când era prim-ministru, este blocată de 5 luni la Comisia juridică din Senat, iar termenul expiră marți, fără ca documentul să figureze pe ordinea de zi.
În aceste condiții, Tăriceanu nu poate fi urmărit penal, nici măcar nu poate fi chemat la Direcția Națională Anticorupție (DNA) să dea o simplă declarație, deoarece beneficiază de imunitate parlamentară.
E drept că legea prevede clar că imunitatea funcționează numai pentru declarații politice, însă parlamentarii s-au obișnuit să facă scut în fața politicienilor care au comis infracțiuni de corupție. În loc să meargă în fața judecătorilor să-și probeze nevinovăția, cei certați cu legea se ascund în spatele votului colegilor de partid. Este și cazul lui Varujan Vosganian (ALDE), pentru care Senatul a respins de două ori solicitarea DIICOT în dosarul Romgaz, a lui Viorel ilie (ALDE) – actualul ministru pentru Relația cu Parlamentul, Rovana Plumb (PSD) – ministrul Fondurilor Europene, Laszlo Borbely (UDMR), Titus Corlățean (PSD), Dan Șiva (PSD), dar și a fostului deputat PSD Vlad cosma și a fugarului Sebastian Ghiță, fost deputat PSD – pentru care colegii de partid și cei ai ALDE și UDMR din Camera Deputaților au respins prin vot solicitările DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale sau, după caz, de arestare preventivă.
În cazul lui Tăriceanu – care este în prezent președintele Senatului, adică al doilea om în stat -, procurorii au cerut Senatului să încuviințeze începerea urmăririi penale pentru fapte de corupție în 7 noiembrie 2018.
În sesiunea parlamentară de toamna lui 2018, senatorii din Comisia juridică l-au audiat pe Tăriceanu dar au amânat elaborarea unui raport pe motiv că trebuie să studieze documentele. În cadrul audierilor, Tăriceanu a susținut că demersul procurorilor DNA în cazul său are scopul de a îl intimida în lupta pe care a început-o pentru semnalarea ”abuzurilor” comise în România.
La reluarea lucrărilor Parlamentului, în sesiunea din februarie 2019, Biroul permanent al Senatului a stabilit că termenul definitv pentru ca membrii comisiei juridice să dea un aviz este 2 aprilie. Raportul comisiei este unul consultativ, votul decisiv urmând a fi dat în plenul Senatului, însă de 5 luni trenează un banal raport, care blochează cererea DNA.
Mită de aproape 800.000 de dolari
Tăriceanu este acuzat că, pe vremea când era prim-ministru, a primit aproape 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei companii austriece, pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.
Firma la care fac referire procurorii este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.
În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României.
