Plenul Senatului a votat, luni, împotriva urmăririi penale a lui Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018, acuzat de procurorii DNA că a comis infracțiunile de abuz în serviciu și fals în acte, în formă continuată.
Au fost 82 de voturi „împotrivă” și numai 30 „pentru”, iar 4 senatori s-au abținut.
Amintim că PSD are 67 de senatori. Restul voturilor care l-au salvat pe Bodog au venit de la ALDE, Pro România și UDMR.
PNL și USR a votat pentru încuviințarea urmăririi penale.
Votul din plenul Senatului a fost secret, cu bile.
De la tribuna Senatului, Florian Bodog a declarat că„exstă serioase semne de întrebare asupra cererii DNA”.
„Ca ministru al Sănătăți, nu am fost un personaj comod pentru cei din subordine. (…) Convingerea mea este că sunt victima unei răzbunări pentru că am îndepărtat din minister o persoană cu funcție de conducere. (…) Sunt un om integru. Am două fete care sunt studente și cărora nu le este rușine de tatăl lor”, s-a apărat Bodog.
„Nu știu de ce în cazul meu organul de cercetare penală s-a autosesizat. Această consilieră (plătită fără să fi dat o zi pe la serviciu – n.r.) a fost angajată cu jumătate de normă și a fost instruită în SUA. La o simplă căutare pe internet, dacă veți căuta consilierii pe care i-am avut la cabinet, veți afla că a fost prezentă la diverse activități, lucruri pe care le poate proba. Niciodată în activitatea mea, indiferent în ce funcții am fost, nu am săvârșit nicio faptă de corupție, nu am săvârșit ncio faptă ilegală”, a adăugat el, îndemnându-i pe senatori să voteze cum le dictează conștiința.
Potrivit DNA, „în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018 demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că persoana angajată în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară”.
Astfel, arată procurorii, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obţinut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 77.985 de lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
