Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

JUSTIȚIE: Inspecția Judiciară o verifică pe judecătoarea care l-a citat în sală pe studentul omorât cu mașina de Vlad Pascu drogat, la 2 Mai / 

Breaking News:

Tăriceanu riscă dizolvarea Parlamentului

Călin Popescu Tăriceanu cere partidelor din coaliţie (PSD-UNPR), dar şi celorlalte din Parlament, să nu voteze Guvernul Cioloş, argumentând că “Preşedintele a ales ca în numele unei minorităţi, pe care a numit-o „strada”, să propună un candidat pentru funcţia de prim-ministru din afara Parlamentului şi a partidelor, candidat ce ar urma să conducă un guvern de tehnocraţi”.

tariceanu, constantin, iohannis
La consultările de la Cotroceni Tăriceanu era de acord cu desemnarea lui Cioloş ca premier

UPDATE: Conflictul s-a stins prin numirea lui Achim Irimescu ministrul Agriculturii în locul omului lui Voiculescu, Daniel Constantin. Achim Irimescu a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în guvernul Ponta (mai 2012 – februarie 2014).

El mai lucrase în minister în perioada august 1990 – noiembrie 1998, ca şef serviciu şi consilier superior, înainte de a fi numit ministru-consilier în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles, șef secție agricultură, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol.

Acum, dacă Tăriceanu va cârcoti, va intra în conflict cu “ăla micu”, copreşedintele ALDE Daniel constantin. 

Dar să vedem care este de fapt furia lui Tăriceanu, care l-a avut în perioada 2007-2008 pe Cioloş ministru în guvernul pe care l-a condus şi anunţa zilele trecute că susţine desemnarea lui ca premier.

În Cabinetul Cioloş – a cărui componenţă va fi anunţată astăzi – premierul desemnat nu va păstra niciun ministru din fostul guvern Ponta. Sorin Cîmpeanu, ajuns ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta 4 la propunerea PC-ului lui Dan Voiculescu, era sprijinit acum de ALDE – formaţiunea politică a lui Tăriceanu, rezultată din unirea PLR cu PC – să rămână în Guvern.

Enervat că cel pe care l-a numit ministru al Agriculturii în 2007 în guvernul său – Dacian Cioloş – nu îi ascultă acum ordinele, Călin Popescu Tăriceanu a cerut ieri public coaliţiei din care face parte (PSD-UNPR) să nu voteze Guvernul Cioloş.

ALDE şi Daniel Constantin (fost PC) nu împărtăşesc crezul lui Tăriceanu

Interesant este că Daniel Constantin, copreşedintele ALDE şi ministrul Agriculturii în guvernele Ponta, nu împărtăşeşte crezul lui Tăriceanu. Comunicatul-apel nu apare nici pe site-ul ALDE, nici pe pagina de Facebook a lui Constantin, ci numai pe cea a lui Tăriceanu.

ALDE are 35 de parlamentari iar UNPR – 70. În caz că Guvernul Cioloş cade la vot, Tăriceanu – al doilea om în stat, ca preşedinte al Senatului – acceptă, de fapt, fie ca Predoiu să ajungă premier într-un guvern de liberali, fie dizolvarea Parlamentului – în cazul că şi al doilea prim-ministru desemnat nu va fi acceptat.

Este exclus însă ca parlamentarii să decidă plecarea de la ciolan înainte de noiembrie 2016, când le expiră mandatul. Doar abia şi-au aprobat pensiile nesimţite şi sunt pe cale să le mărească şi pe ale baronilor locali!

Redăm integral comunicatul-apel al lui Tăriceanu:

Ne aflăm în faţa unei situaţii politice fără precedent în România ultimilor 26 de ani. Schimbarea de paradigmă dorită şi anunţată de preşedintele Klaus Iohannis riscă să se manifeste sub forma unei schimbări de regim.   

Totul a început cu o criză de guvern. Prim-ministrul şi-a prezentat demisia pe 4 noiembrie, asumând o responsabilitate politică pentru un grav incident provocat de inconștiența criminală a unor particulari, favorizată de neglijența şi, eventual, de corupţia unor autorităţi locale.

Pe fondul unor manifestaţii de stradă îndreptate împotriva Parlamentului şi clasei politice în ansamblu, a izbucnit o criză politică. Aceasta a fost provocată de refuzul principalelor partide din Parlament de a-şi asuma responsabilitatea constituţională de a forma o majoritate parlamentară prin negocieri cu celelalte partide şi de a îi prezenta preşedintelui României un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Mai mult chiar, liderii PNL au calificat Parlamentul drept ilegitim şi au cerut dizolvarea acestuia, deşi o asemenea procedură este iluzorie în litera şi în spiritul Constituţiei.

Această fugă de răspundere a guvernării i-a permis preşedintelui să declanşeze criza de regim. O criză artificială, fără nicio premisă de ordin politic, economic sau social. Actualul Parlament a fost ales de nouă milioane de cetăţeni pentru un mandat constituţional de patru ani. În Parlament există grupuri politice coerente, capabile să negocieze şi să formeze o majoritate guvernamentală. România înregistrează de trei ani cea mai constantă şi solidă creştere economică din Uniunea Europeană. Gradul de satisfacţie al unei mari părți din societate este justificat de o creştere a veniturilor însoţită de o scădere a preţurilor de consum. Cu toate acestea, preşedintele a ales ca în numele unei minorităţi, pe care a numit-o „strada”, să propună un candidat pentru funcţia de prim-ministru din afara Parlamentului şi a partidelor, candidat ce ar urma să conducă un guvern de tehnocraţi.

Demersul se arată a fi unul nedemocratic şi prezintă riscul de a se transforma oricând într-o formulă politică antidemocratică. Într-o democraţie reprezentativă, majoritatea cetăţenilor câştigă dreptul de a guverna prin intermediul partidelor ce s-au bucurat la vot de cea mai mare încredere. Într-o democraţie reprezentativă, minorităţile, de orice natură, sunt respectate şi ascultate, dar nu au vocaţia de a conduce guvernul şi de a-şi impune agenda.

Dacă guvernul de tehnocraţi va trece de votul Parlamentului, democraţia reprezentativă va fi destituită. O singură persoană, chiar şi aleasă, îşi va impune voinţa luând drept pretext programul unei minorităţi ce pretinde la statutul de „societate civilă”, dar nu poate invoca vreo reprezentativitate civică, politică sau măcar statistică. Niciuna din lozincile, revendicările sau scandările „străzii” nu a inclus în zilele trecute cuvântul democraţie.

Instalarea unui guvern prezidenţial va marca trecerea la un regim politic diferit de democraţia reprezentativă, la un regim politic ce va excede principiile constituţionale şi va pune în pericol drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, valorile democratice şi statul de drept. Guvernarea personală prin experţi, fie aceştia de bună calitate, excede cadrele democratice, oricât de largi ar fi acestea concepute.

ALDE face apel la personalităţile independente ce ar putea fi solicitate să facă parte din viitorul guvern prezidenţial să nu accepte să devină instrumente ale unui proces nedemocratic cu un periculos potenţial antidemocratic. De asemenea, ALDE face apel la toate partidele parlamentare să refuze să dea votul de investitură unui guvern ce va fi neîndoielnic folosit pentru construirea unei noi „paradigme” politice de factură nedemocratică şi nereprezentativă.

Copreședinte ALDE
Călin Popescu – Tăriceanu

0 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv