Liderii PNL, PSD și UDMR au anulat măsurile de economie la buget, prevăzute în proiectul Ordonanței de urgență (OUG) apărut în spațiul public la sfârșitul săptămânii trecute și inițiat, cel mai probabil, de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Pretextul invocat este că eliminarea acestui cumul trebuie făcută prin lege, nu prin OUG, pentru că aceasta nu ar fi constituțională. Dar nimic nu îi împiedică pe Ciucă, ciolacu și Kelemen, care au 70% majoritate în Parlament, să modifice legea!
Astfel, premierul Nicolae Ciucă va cumula în continuare pensia specială, în valoare de 215.000 de lei/an (aprox. 43.000 de euro), pentru care nu a contribuit la fondul de pensii, cu indemnizația de șef al Guvernului.
Iar cum indemnizația de premier este de 23.920/lună, Ciucă mai bagă în buzunar 287.040 lei/an.
Și în anii 2020 și 2021, Ciucă a cumulat pensia grasă cu indemnizația de ministru al Apărării în valoare de 168.613, astfel că a câștigat frumoasa sumă de 384.493 lei/an.
Ciucă s-a pensionat la 50 de ani ca să cumuleze și indemnizația de deputat și, apoi, pe cea de prim-ministru – adică două venituri grase din bani publici, în valoare totală de 502.920 de lei/an, potrivit celei mai recente declarații de avere.
Ba, mai mult, Ciucă a beneficiat de majorarea de 12% a punctului de pensie, de la 1 ianuarie, dar suma totală este mult mai mare față de cea primită de românii cu pensia minimă.
Ciucă va avea pensia specială majorată cu același procent aplicat pensiei minime: „Mi se pare normal”
Tot luni, Ciucă, Ciolacu și Kelemen au decis stoparea angajărilor la stat și înghețarea salariilor până la adoptarea unei noi legi a salarizării.
Numai că se află în plină desfășurare consursurile pentru încă 3.000 de posturi lastat – toate sinecuri politice.
Ciolacu a propus introducerea unui impozit suplimentar pentru veniturile bugetarilor care depășesc salariul președintelui Iohannis, dar ar fi neconstituțional dacă nu i-ar viza și pe angajații din mediul privat.
Până la urmă, singura decizie luată de liderii coaliției este reducerea cu 10% a cheltuielilor la bunuri și servicii din instituțiile publice – ministere, agenții guvernamentale etc..
Dar această economie nu ar acoperia „gaura” de 20 de miliarde de lei înregistrată după primele 3 luni de execuție bugetară din acest an.
