”Faptul că preşedintele republicii vrea să sesizeze CCR, Comisia de la Veneţia, intră în limitele de competenţă constituţională ale preşedintelui”.
Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat că se aștepta ca președintele Klaus Iohannis să sesizeze CCR pe Legile justiției: ”Este în competențele sale. Pentru mine era previzibil că va sesiza CCR, rămâne să motiveze”.
Despre declarațiile șefului statului, Tudorel Toader a declarat miercuri, după ieșirea de la Comisia Iordache, că președintele Iohannis, “la fel ca fostul președinte (Traian Băsescu – n.r.), dă indicații judecătoriilor CCR” prin faptul că le cere să nu se grăbească.
Toader nu crede că “această îndrumare” va influența CCR, deoarece “atunci când CCR adoptă o decizie, indiferent care este, chiar dacă nu are un aviz de la Comisia de la Veneția, ține cont de standardele Comisiei”.
“Soluția pe care o stabilește standardul face parte din patrimoniul constituțional comun și la el trebuie să ne raportăm”, a adăugat ministrul Justiției.
Dar iată ce amia declarat Toader:
”Am văzut şi eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, că este un termen care a fost folosit de-a lungul timpului ca nu cumva din mers să se rescrie Constituţia. Categoric afirmaţia nu are nicio acoperire.
Noi avem o Constituţia din categoria celor clasificate semirigide, adică o Constituţie cu o procedură foarte greoaie de modificat. Constituţia nu se modifică din mers, se revizuieşte după o procedură destul de complicată, riguroasă, care presupune şi ¾ din numărul parlamentarilor, majoritate calificată, după părerea mea greu de atins în această perioadă.
Am văzut afirmaţia potrivit căreia pe legile justiţiei au fost necesare trei Decizii ale CCR. Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată şi Curtea se pronunţă de fiecare dată când este sesizată. (…)
Curtea a admis în total 22 de soluţii legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dinter ele cele admise ca neconstituţionale sunt de necorelare legislativă şi nu pe fond a reglementării contrare a constituţiei. Am observat că a exprimat preocupare pentru faptul că prin legile cele trei ale justiţiei au fost consacrate instituţii noi.
Sigur făcea referire la acea sectie specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistraţi. Aici critica m-a surprins pentru că indirect critică Decizia CCR, care a consacrat constituţionalitatea respectivei soluţii legislative. Prin urmare, are competenţa constituţională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze (…)”.
