Creşterea salariului minim de la 1.050 lei la 1.200 lei la 1 ianuarie 2016, cum anunţase fostul premier Victor Ponta, nu mai reprezintă o prioritate pentru Guvernul Cioloş, după acordarea majorărilor de 25%, 15% sau 10% tuturor bugetarilor, începând cu această lună.
Aceasta a fost voia Parlamentului, preşedintele Iohannis a promulgat legea iar premierul Cioloş se conformează.
Iar cum nimeni nu îl constrânge şi pentru creşterea salariilor minime din mediul privat, Cioloş – şi el plătit până acum numai din fonduri publice – pare să uite de aceştia.
UPDATE: La o întâlnire cu presa pe această temă în această seară , ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a spus că “există riscul unei migrări a angajatorilor din mediul privat către economia gri sau neagră”.
Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie întrucât “Guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor”.
“Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată”, a mai spus Dragu.
Ministerul Finanţelor face studii
Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, spune că “am iniţiat un studiu prin care să vedem în ce măsură creşterea salariului minim ar eroda competitivitatea României şi astfel ar fi afectată întreaga economie românească”.
“Ca urmare a acestui studiu vom decide şi posibilele tranşe în care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeaşi pagină, toate aspectele care decurg din creşterea salariului minim, aspecte pozitive şi negative, astfel încât creşterea salariului să nu se facă ad-hoc şi să nu afecteze economia”, a spus ea, la finalul şedinţei de joi a Executivului.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat că o eventuală majorare a salariului minim “undeva în vară (în 2016, n.r.), dacă va avea loc” va avea un impact bugetar minim.
Aceasta, după ce majorarea salarială de 10% pentru bugetari a diminuat numărul persoanelor care muncesc la stat şi au în prezent salariul minim.
Iar dacă totuşi creşterea va avea loc, efectul va fi resimţit numai de mediul privat.
“Discuţia se pune numai în termeni de oportunitate pe sectorul privat, ăsta va fi primul motiv de analiză”, a spus Suciu.
IMM-urile duc în spinare bugetul de stat
Evident, patronii IMM-urilor nu vor da în brânci să le plătească mai mult angajaţilor cărora le dau salariu minim, în condiţiile în care 99,7% dintre firmele din România sunt întreprinderi mici si mijlocii (IMM) iar peste 89% au până în 10 angajaţi.
Cei mai mulţi patroni îşi plătesc angajaţii cu salariul minim, iar aceasta nu pentru că nu şi-ar dori să vadă angajaţii mulţumiţi, ci pentru că sunt “jupuiţi” de stat prin tot felul de taxe şi impozite.
Ar mai fi de precizat că în România creşterea economică reală este generată nu de numărul infim al companiilor mari, ci de numărul mare de întreprinzători de talie mică şi mijlocie.
Iată o statistică din 2012 a MFP – iar lucrurile cu siguranţă că nu s-au schimbat prea mult de atunci:
- 99,7% din totalul întreprinderilor sunt IMM-uri şi generează două treimi din totalul locurilor de muncă şi jumătate din valoarea adaugată brută la costul factorilor de producţie din economie;
- peste 89% dintre acestea sunt microîntreprinderi cu mai putin de 10 angajaţi;
- aproape 9% sunt întreprinderi mici – cu 10 până la 49 de angajaţi;
- 1,6% sunt mijlocii, cu până la 250 de angajaţi.
