Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii Salvaţi România, a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă, că formaţiunea politică pe care o conduce va depune o moţiune de cenzură împotriva lui Florin Iordache, ministrul Justiţiei.
“Atât Constituţia, cât şi Legea 546/2002 stabilesc ca for competent pentru discutarea aspectelor legate de graţierea colectivă Parlamentul. Este clar că până acum toate legislaturile au considerat acest demers de clemenţă ca fiind de competenţa Parlamentului, organ reprezentativ suprem al poporului român. Referitor la urgenţă, nu există iminenţa unui demers CEDO. Menţionăm că PSD a avut majoritate şi anterior, de când trenează situaţia dramatică din penitenciare – la a cărei ameliorare USR intenţionează să contribuie – şi nu a înţeles să o rezolve, declarând acum, cu ipocrizie, că ar fi imperativă rezolvarea de pe o zi pe alta”, potrivit comunicatului emis de USR.
În legătură cu prestaţia lui Florin Iordache, Nicuşor Dan şi oamenii lui susţin că acesta este vinovat de numeroasele semne de întrebare pe care le ridică proiectul de OUG privind graţierea.
“În lista infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiunile de serviciu prevăzute de Codul Penal; nu există nicio justificare pentru graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată; nu există nicio justificare pentru graţierea a jumătate din pedeapsă pentru persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani, indiferent de infracţiunea pentru care sunt condamnate (pedofilie, trafic de minori etc.); graţierea trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate; amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie executate în măsura în care nu au fost executate, în toate cazurile”, este opinia celor de la USR.
Pe lângă moţiunea simplă pe care vor să o depun împotriva ministrului Justiţiei, liderii USR vor să înainteze un memoriu Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care “să arătăm de ce proiectele celor două ordonanţe de urgenţă urmăresc interesele unor persoane care deţin sau au deţinut funcţii publice şi nu pe cele ale societăţii, care are nevoie de limitarea fenomenului corupţiei”.
