Majoritatea PSD+ALDE din Camera Deputaților a adoptat luni seară, cu sprijinul larg al UDMR și al Minorităților dar cu huiduieli din partea Opoziției, proiectul Legii de modificare a Statutului magistraților, ale cărui articole fuseseră votate încă de miercurea trecută într-o ședință-maraton de 11 ore.
Acum, Biroul Permanent a devansat cu o zi ședința de vot final ce fusese programată inițial pentru marți. Au votat în favoarea proiectului de modificare a legii un număr de 179 de deputați, împotrivă pronunțându-se 90, fiind înregistrate și 3 abțineri.
Săptămâna trecută, deputații au adoptat un amendament introdus de ALDE, conform căruia statul se va îndrepta obligatoriu cu acțiune în regres, prin Ministerul Finanțelor, împotriva magistraților care au săvârșit erori.
“După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de 100 de deputați. Au votat împotrivă 20 de deputați și trei s-au abținut.
Alineatul 6 invocat în amendament prevede că: “Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice”.
Anterior, Comisia parlamentară specială privind legile justiției respinsese această propunere în favoarea unui amendament formulat de UNJR și Asociația Magistraților, potrivit căruia statul ‘are dreptul’ de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit o eroare judiciară din neglijență sau cu rea-credință.
Acum, după votul final, proiectul va merge la Senat – for decizional. Senatorii vor putea depune amendamente, care vor fi discutate tot în Comisia specială.
Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind legile justiției se numără aceea că șeful statului nu poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție. “Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM — Secția pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1” , se arată în amendament.
Un alt articol al acestui proiect prevede că membrii familiilor aflați în întreținerea judecătorilor și procurorilor vor beneficia de asistență medicală gratuită.
Parlamentarii au mai decis că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare și beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptățite.
Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat.
